SHIRK in cele 3 tipuri de Tawheed.

wilydily

New Member
As'salamu aleikom wa rahmatullah wa barakatuh


Categoriile de Shirk


Studierea Tawheedului nu poate fi considerata completa fara o analiza a opusului acesteia si anume SHIRK-UL. Cateva mentionari despre shirk am facut deja in capitolul Tahweed, si am dat si cateva exemple pentru a ilustra in ce fel Tawheedul poate fi sters. Cu toate acestea, in acest capitol numit Shirk ne vom uita la subiecte separate, carora Allah le-a subliniat gravitatea in Coran:

“Allah nu iartã sã I se facã vreun pãrtas. Afarã de aceasta, El iartã cui voieste. Iar acela care pune în rând cu Allah un pãrtas, nãscoceste un mare pãcat!”


[Surah An-Nisa’, Ayah 48]​

Pentru ca pacatul Shirk-ului este ca neaga exact scopul creearii omului, pentru Allah acesta este cel mai grav pacat, si de neiertat de altfel.

Shirk literlamente inseamna “parteneriat, a imparti sau a asocia”; dar Islamic se refera la asocierea de parteneri Lui Allah in orice forma ar fi aceasta. Urmatoare analiza pe care o vom face cu referire la shirk va fi in corespunde tuturor celor trei tipuri de Tawheed discutate anterior. Prin urmare ne vom uita mai intai la principalele moduri in care se poate intampla Shirk-ul in categoria Tawheed ar-ruboobeeyah (Mentinerea Unicitatii Suveranitatii Lui Allah), apoi Tawheed asmaa’ was-sifaat (Mentinerea Unitatii Numelor si Atributelor Lui Allah) si in final Tawheed al-‘Ibaadah (Sa afirmi ca Allah este Singurul care are dreptul sa fie Adorat).



SHIRK IN TAWHEED AR-RUBOOBEEYAH​


Aceasta categorie de Shirk se refera fie la faptul ca se crede ca Allah are parteneri in ceea ce priveste Suveranitatea Lui asupra creatiei, adica are un alt partener care este egal sau aproape egal cu El in aceasta privinta, fie credinta ca nu exista nici un Stapan asupra creatiei. Majoritatea religiilor se incadreaza in prima sub-categorie de shirk in ceea ce priveste aceasta parte a Tawheedului ar-ruboobeeyah, in timp ce la cea de-a doua categorie se incadreaza filozofii si toate filosofiile fabricate de acestia.

Si le vom discuta pe rand:


a) Shirk prin Asociere

Credintele care exemplifica Shirkul prin Asociere sunt acele credinte in care este recunoscut un Dumnezeu, sau o Fiinta Suprema deasupra creatiei, desi suveranitatea Lui este impartita cu alti dumnezei mai mici, spirite, muritori, corpuri ceresti sau obiecte de pe pamant. Asemenea sistem de credinta este adeseori numit de teologi si filozofi ca fiind fie monoteiste (adica au un singur dumnezeu) fie politeiste (adica au mai mult de un dumnezeu). Potrivit islamului, toate aceste sisteme sunt politeiste, si multe dintre ele reprizinta diferite stadii in degenerarea sistemelor religioase divine revelate, care originar aveau la baza Tawheedul.

In Hinduism, Fiinta Suprema, Brahman, este conceput ca fiind existent in toate, patruns in ele, neschimbat si etern. Abstract, impersonal si absolut in care toate lucrurile isi au originea si sfarsitul. De pe alta parte dumnezeul Brahma, este creatorul personificat al Universului care formeaza o trinitate cu zeul pastrator Vishnu si zeul distrugator Shiva. Asadar, Shirk in Ruboobeeyah este exprimat in Hinduism prin impartirea puterii Lui Dumnezeu de creare, de distrugere si de pastrare altor dumnezei.

Credinta crestina
spune ca Dumnezeu se revelaza pe Sine prin trei persoane: Tatal, Fiul (Isus) si Duhul Sfant. Aceste 3 persoane sunt intotdeauna intelese ca o Unitate, impartind aceeasi substanta. Profetul Isus (pacea fie asupra lui) a fost ridicat la gradul de divinitate, sade la dreapta Lui Dumnezeu si judeca lumea. Duhul Sfant, care in Biblia ebraica inseamna mijlocul prin care Dumnezeu isi exercita puterea Lui creativa, in gandirea crestina Duhul Sfant devine parte integranta din Dumnezeu. Paul a facut Duhul Sfant un alter ego (o persoana care seaman intru totul cu alta) al lui Isus, o calauza si un ajutor pentru crestini, manifestandu-se mai intai in ziua de Pentecost. In consecinta, Shirk in Ruboobeeyah se petrece in credinta crestina prin faptul ca ei considera ca Isus si Duhul Sfant sunt parteneri Lui Dumnezeu in tot in ceea ce priveste suveranitatea, prin faptul ca ei considera ca Isus singur face judecata asupra lumii, si prin faptul ca ei considera ca sunt ajutati si indrumati de Sfantul Duh.

Zoroastrii il concept pe Dumnezeu ca fiind, Ahura Mazda, creatorul a tot ceea ce este bun, si el singur merita adorat in mod absolut. Focul este una dintre cele 7 creatii ale lui Ahura Mazda si este considerat ca si fiul sau, sau ca si reprezentantul sau. Insa si ei comit Shirk in Ruboobeeyah, prin faptul ca ei concep raul, violenta si moartea ca fiind creatia unui alt dumnezeu numit Angra Mainyu pe care il reprezinta prin semnul intunericului. Deci, Suveranitatea Lui Dumnezeu asupra intregii creatii (ruboobeeyah) este impartita cu un spirit rau, ridicat la nivelul de dumnezeu in opozitie, datorita dorintei omului de a nu atribui raul Lui Dumnezeu.

In religia Yoruba, care are peste 10 milioane de adepti in Africa de Vest (mai ales in Nigeria), este un singur Dumnezeu Suprem, numit Oloriu (dumnezeu cerurilor) sau Olodumare. Cu toate acestea, religia Yoruba moderna, este caracterizata de adorarea Orisha (inseamna literalmente Zeul zeilor, el detine sefia asupra celorlalti dumnezei. Yoruba Orisha este modalitatea prin care se poate intra in contact cu supranaturalul.), care nu este altceva decat o forma de politeism. In consecinta, Yoruba comit Shirk in ruboobeeyah prin faptul ca inmaneaza functiile Lui Dumnezeu altor dumnezei mai mici si unor spirite.

Zulu din Africa de Sud
, cred intr-un singur Dumnezeu, Unkulunkulu, insemnand Cel Stravechi, Primul, Cel mai Respectat. Titlurile specifice principale pentru Dumnezeu sunt: Nkosi yaphezulu (dumnezeul cerului) si Muvelingqanqi (care a aparut primul). Fiinta lor Suprema este reprezentata ca fiind barbat, care impreuna cu pamantule femeie, au adus la viata lumea oamenilor. Trasnetul si Fulgerul sunt in religia Zulu, sunt acte, manifestari ale Lui Dumnezeu, in timp ce bolile si alte probleme care se intampla in viata asta sunt cauzate de stramosi, “idlozi” si “abaphansi” (cei de sub pamant). Stramosii de asemenea protejeaza, pedepsesc, sau neglijeaza pe cei vii, cer de mancare, sunt multumiti cu tot felul de ritualuri si sacrificii, si posedeaza pe ghicitori (cei care pretind ca pot ghici viitorul - inyanga). Asadar, Shirk in Ruboobeeyah se face vazut in religia Zulu nu numai prin conceptul pe care ei il au despre cum a fost creata aceasta lume, dar si prin atribuirea binelui si raului din viata noastra spiritelor stramosilor.

Printre unii musulmanii
, Shirk in Ruboobeeyah, se manifesta prin faptul ca ei cred ca sufletele sfintilor si a altor oameni credinciosi pot influenta (schimba) lucrurile din viata asta chiar si daca acestia sunt morti. Se crede ca, sufletele acestora, pot indeplini nevoile oamenilor, ca pot indeparta nenorociri si ca pot ajuta pe oricine ii invoca. Asadar adoratorii de morminte atribuie sufletelor umane insusirea divina de a provoca evenimente in viata aceasta pe care numai Allah (subhanu wa Ta’ala) le poate cauza.
Comuna intre multi Sufi (musulmani mistici) este credinta in “Rijaal al-Ghayb” iar seful lor ocupa postul numit “Qutub” de unde sunt guvernate treburile acestei lumi.



b) Shirk prin Negare


Aceasta sub-categorie reprezinta diferitele si variatele filozofii si ideologii care neaga existenta Lui Dumnezeu fie in mod explicit, fie implicit. Adica in unele cazuri inexistenta Lui Dumnezeu este clar afirmata (vedem cazul ateismului ), in timp ce in alte cazuri existenta Lui Dumnezeu este afirmata, dar modul in care El este conceput, neaga de fapt existenta Lui (precum panteismul ).
Sunt cateva sisteme religioase seculare in care Dumnezeu nu exista, cel dintai dintre ele fiind sistemul atribuit lui Gautama Budah. Budismul este o miscare reformista in Hinduism opusa sistemului de casta a acestuia, a luat nastere in secolul al-VI-lea i.Hr. , in aceeasi perioada cu Jainismul. In secolul al-III-lea i.Hr. a devenit religie de stat. Si in cele din urma a fost asimilat de Hinduism, Budah devenind el insusi unul din avatarii Lui Dumnezeu (incarnari ale Lui Dumnezeu). Dupa un timp a disparut din India dar a devenit dominant in in Vhina si alte natiuni din Est. Hinayana Budism (400-250 i.Hr.) prima sic ea mai stricta dintre cele doua interpretari ale Budismului care au luat fiinta dupa moartea lui Gautama Budah, exprima in mod clar ca nu exista Dumnezeu; din moment ce povara salvarii depinde in totalitate de fiecare individ in parte . Asadar aceasta tendinta veche a Budismului poate fi citata ca un exemplu pentru a ilustra Shirk in Ruboobeeyah, unde existent Lui Dumnezeu este explicit negata.

In mod similar, in invataturile Jainismului asa cum este sistematizat de Vardhamana, nu exista Dumnezeu, dar numai sufletele eliberate ajung la un statut asemanator Lui Dumnezeu, capatand imortalitate si omniscienta; si comunitatea religioasa trateaza aceste suflete eliberate ca si cum ar fi divini; construindu-le temple si adorand imaginile lor .

Un alt exemplu stravechi este acela al Faraonului din timpul Profetului Moise (aleihi sallam). Allah (subhanu wa Ta’ala) a mentionat in Coran ca el a negat existenta Lui Dumnezeu si a pretins si sustinut cu tarie in fata poporului egiptean si a lui Moise (aleihi sallam) ca el, Faraonul, este singurul adevarat Dumnezeu al intregii creatii. Allah (subhanu wa Ta’ala) il citeaza pe Faraon spunandu-i lui Moise:

“Dacã tu iei un alt dumnezeu afarã de mine, te voi pune printre cei întemnitati!”


[Surah As-Su’ara, Ayah 29]​

Si a zis: "Eu sunt Domnul vostru cel mai înalt!"


[Surah An-Nazi’at, Ayah 24]​

In secolele al-XIX-lea si al-XX-lea, un numar de filozofi europeni, au afirmat inexistenta Lui Dumnezeu in ceea ce a devenit cunoscut sub denumirea de “Filozofia Mortii Lui Dumnezeu” (“death of God philosophy”). Filozoful german Philipp Mainldander (1841-1876) in lucrarea sa de referinta “The philosophy of Redemption” (Filozofia rascumpararii) afirma ca lumea aceasta incepe cu moartea Lui Dumnezeu, avand in vedere ca Dumnezeu un principiu de unitate distrus in pluralitatea acestei lumi, si un principiu de ferecire negat de legea suferintei care domina aceasta lume. În Prusia, Friedrich Nietzsche (1844-1900) a sprijinit ideea de moarte “a Lui Dumnezeu” sustinand ca Dumnezeu nu este nimic mai mult decat o proiectie a constiintei nelinistite a omului si ca omul a fost podul catre Super Om. Jean Paul Sartre, un filozof francez al secolului XX, de asemenea a preluat acest acest concept de “moarte a Lui Dumnezeu”. El a sustinut ca Dumnezeu nu poate exista pentru ca El a fost o contradictie in termeni. Ideea de Dumnezeu, potrivit lui, este o proiectie a omului, pe care el este nevoit sa o faca, fiind ceea ce este.

Sugestia lui Darwin (1882) precum ca omul nu este altceva decat o maimuta glorificata, a fost pe scara larga acceptata in teoriile oamenilor de stiinta si filozofilor din secolul al-XIX-lea, deoarece in opinia lor oferea o baza stiintifica pentru inexistenta Lui Dumnezeu. Potrivit lor, religia a evoluat din animism catre monoteism, o data cu presupusa evolutie a omului de la un individ independent spre un stat national si o data cu evolutia sa de la maimuta la om.
Evolutionistii au incercat sa scape de intrebarea care s-a ridicat cu privire la afirmatia lor ca nu a existat creatie (ci evolutie), si de asemenea ca dadeau atributele Lui Allah (subhanu wa Ta’ala) de a fi fara inceput si sfarsit, materiei in sine, pe care de fapt El (subhanu wa Ta’ala) a creat-o. Cei care mai cred astazi in aceasta conceptie sunt urmasii lui Karl Marx, comnunisti si oameni de stiinta, care pretind ca originea tuturor lucrurilor se afla in materia in miscare. De asemenea sustin ca Dumnezeu este o nascocire a imaginatiei omului, creat de clasa conducatoare pentru a justifica guvernarea fara alegeri (ereditara) si pentru a distrage atentia celor asupriti de la realitatea in care traiesc.
Un exemplu a acestei forme de Shirk printre musulmani este cel al Sufi-lor, precum Ibn ‘Arabee, care pretindea ca numai Allah exista (totul este Allah, si Allah este totul). Ei neaga identitatea separata a Lui Allah (fata de creatia Sa) si prin urmare neaga existenta Sa. Aceasta idee a fost de asemenea sustinuta in secolul al-XVII-lea de filozoful evreu, Baruch Spinoza, care pretindea ca Dumnezeu este suma tuturor partilor universului, inclusiv omul.
 

wilydily

New Member
Shirkh in Tawheed al-Asmaa' was-Sifaat.

As'salamu aleikom wa rahmatullah wa barakatuh



SHIRK IN TAWHEED AL-ASMAA WAS-SIFAAT​

Shirkul in aceasta categorie include doua lucruri practica pagana de a da Lui Allah (subhanu wa Ta’ala) atributele creatiei Sale precum si de a da creatiei Lui Allah (subhanu wa Ta’ala) numele si atributele Lui Allah.


(a) Shirk prin umanizare


In acest tip de Shirk in Al-Asmaa was-Sifaat, Lui Allah i se da forma si calitatile oamenilor si animalelor. Datorita superioritatii omului asupra animalelor, forma umana este mult mai des folosita de idolatri pentru a reprezenta pe Dumnezeu in creatie. Prin urmare, imaginea Creatorului este deseori pictata, modelata, sau sculptata in forma de om posedand trasaturile fizice a celor care ii adora. De exemplu, hindusii si budistii adora nenumarati idoli in asemanarea unor barbati cu trasaturi asiatice si ii considera ca fiind manifestari ale Lui Dumnezeu in creatie. Crestinismul modern din ziua de azi cred ca profetul Isus (aleihi sallam) a fost o reincarnare a Lui Dumnezeu – Creatorul a devenit Creatia Sa – acesta este un alt bun exemplu de Shirk. Au fost multi recunoscuti pictori crestini precum Michaelangelo (1475-1565) care l-a pictat pe Dumnezeu in imaginea unui barbat european batran cu parul alb si lung si barb ape tavanul Capelei Sixtine de la Vatican. Aceste picturi au fost tinute de lumea crestina la loc de mare cinste.



(b) Shirk prin deificare (divinizare)


Acesta forma de Shirk in Al-Asmaa was-Sifaat, este legata de cazurile unde creatiei (fie insufletita, fie neinsufletita) ii este dat din numele sau atributele Lui Allah (subhanu wa Ta’ala). De exemplu, era parte din traditia vechilor arabi sa adore idoli a caror nume erau derivate de la Numele Lui Allah (subhanu wa Ta’ala). Cei trei idoli principali adorati de ei erau:

al-Laat, care era un derivat de la numele Lui Allah, “al-Elaah”;
al-Uzza, care era un derivat de la numele Lui Allah, “al-‘Azeez”;
al-Manaat, care era un derivat de la numele Lui Allah, “al-Mannaann”.

In timpul Profetului Mohammed (sallallahu aleihi wa sallam) a fost si un fals profet care se afla intr-o zona din Arabia numita Yamaamah, si care si-a luat numele de Rahmaan care Ii apartine numai Lui Allah (subhanu wa Ta’ala).
Printre sectele Shi’ite este una numita Nusayreeyah in Siria, care cred ca nepotul si ginerele Profetului Mohammed (sallallahu aleihi wa sallam), Ali in Abu Talib, era o manifestare a Lui Allah si ii dau acestuia multe din calitatile Lui Allah (subhanu wa Ta’ala). Printre aceste secte se mai numara si Ismaai’ils, recunoscuti si ca Agha Khanis, care il considera pe liderul lor, Agha Khan, a fi Dumnezeu reincarnat. De asemenea inclusi in aceasta categorie sunt si Druzi din Liban care cred ca Faatimid Calif Al-Haakim bin Amrillah, a fost ultima reincarnare a Lui Allah printre oameni.

Afirmatiile Sufilor (musulmani mistici) precum al-Hallaaj, ca ei au devenit unul cu Dumnezeu si prin urmare aceasta asa-zisa manifestare a Creatorului in creatia Sa poate fi inclusa tot aici in aceasta categorie de Shirk in al-Asmaa’ was-Sifaat. Spiritualistii din ziua de azi si asa-zisii “medium”, precum Shirley Maclaine si J.Z. Knight, deseori pretind divinitatea pentru ei insisi, precum si pentru omenire in general. Teoria relativitatii a lui Einstain, conform careia energia este egala cu masa vitezei luminii la patrat, si care este studiata in toate scolile, nu este altceva decat o forma de Shirk in al-Asmaa’ was-Sifaat. Teoria afirma ca de fapt energia nu poate fi creata si nici distrusa; ci pur si simplu se transforma intr-o materie si invers. Si totusi, ambele si material si energia sunt entitati create si ambele vor fi distruse, asa dupa cum clar mentioneaza Allah:

“Allah este Creatorul tuturor lucrurilor...”


[Surah Az-Zummar, Ayah 62]​


“Toti cei care sunt pe pãmânt vor pieri...”

[Surah Ar-Rahmaan, Ayah 26]​
Teoria sustine de asemenea ca masa si energia sunt eterne, ca nu au inceput si nici sfarsit din moment ce se presupune ca nu sunt create ci se transforma dintr-una in alta. Insa acest atribut ii apartine numai Lui Allah (subhanu wa Ta’ala), care Singur este fara inceput si fara sfarsit.
Teoria evolutiei lui Darwin este o alta incercare pentru a explica evolutia vietii si a formelor sale *!*!*!*!ind de la materia lipsita de viata fara nici un fel de interventie din partea Lui Dumnezeu. Unul dintre cei mai mari adepti ai acestei teorii, Sir Aldous Huxley si-a exprimat opinia in felul urmator:
“Darwinismul a eliminate toata idea de Dumnezeu ca si Creator al organismelor din tot cercul discutiilor rationale.”
 

wilydily

New Member
Shirk in Tawheed al-'Ibaadah.

As'salamu aleikom wa rahmatullah wa barakatuh


SHIRK IN TAWHEED AL-‘IBAADAH​


In aceasta categorie de Shirk, este vorba despre actele de adorare care sunt directionate catre altcineva decat Dumnezeu si rasplata pentru aceasta adorare este solicitata de la creatie decat de la Creator.
Asemenea categoriilor precedente, Shirk in Tawheed Al-‘Ibaadah are doua mari aspecte.


(a) Ash-Shirk al-Akbar (Shirk Major)

Aceasta forma de Shirk are loc atunci cand orice act de adorare este indreptat catre altcineva decat Allah (subhanu wa Ta’ala). Reprezinta cea mai evidenta forma de idolatrie, pentru care in mod special Allah a trimis Profeti sa indeparteze masele de oameni de la aceasta practica. Acest concept este sustinut de Allah in Sfantul Coran:

“Noi am trimis la fiecare comunitate un trimis [ca sã le zicã]: „Adorati-L pe Allah si tineti-vã departe de Taghut...”

[Surah An-Nahl, Ayah 36]​

Taghut inseamna de fapt oricine este adorat alaturi sau în afarã de Allah. De exemplu, dragostea este o forma de adorare care, in perfectiunea sa, ar trebui sa fie directionata doar catre Allah (subhanu wa Ta’ala). In islam dragostea pentru Dumnezeu este exprimata prin ascultare si supunere totala fata de Allah (subhanu wa Ta’ala). Acest nu este tipul de dragoste pe care omul il simte in mod natural fata de creatie; fata de parinti, de copii, de mancare, etc. Sa directionezi acest tip de dragoste catre Dumnezeu este sa Il cobori pe El la nivelul creatiei Sale ceea ce inseamna sa faci Shirk in al-Asmaa’ was-Sifaat. Dragostea care este o forma de adorare inseamna supunere totala in fata Vointei Lui Allah (subhanu wa Ta’ala). Prin urmare, Allah a spus profetului (sallallahu aleihi wa sallam) sa spuna credinciosilor:

“Spune: [O, Profetule] Dacã Îl iubiti pe Allah, urmati-mã si Allah vã va iubi...”

[Surah ‘Al-‘Imran, Ayah 31]​


Profetul (sallallahu aleihi wa sallam) a mai spus companionilor sai:

“Nici unul dintre voi nu este cu adevarat credincios pana in momentul in care ma iubeste pe mine mai mult ca pe copilul sau, ca pe tatal sau si mai mult ca pe toata lumea aceasta.”


(Sahih Bukahri si Sahih Muslim, relatat de Anas)​

Dragostea pentru Profet (sallallahu aleihi wa sallam) nu se bazeaza pe umanitatea sa ci pe originea divina a mesajului sau. Asadar, asemenea dragostei pentru Allah,dragostea pentru profet (sallallahu aleihi wa sallam) este exprimata la fel prin ascultare totala a poruncilor lui. Allah (subhanu wa Ta’ala) a zis in Sfantul Coran:

“Cel ce se supune Trimisului se supune, neîndoielnic, si lui Allah...”

[Surah An-Nisa, Ayah 80]​


“Spune: “Fiti cu supunere fatã de Allah si de Trimis...”


[Surah Al-‘Imran, Ayah 32]​

Daca omul permite ca dragostea pentru ceva sa cineva sa intervina intre el si Allah, atunci el a adorat ael lucru. In felul acesta banii pot deveni dumnezeul cuiva,sau chiar si dorintele cuiva pot deveni dumnezeul acelei persoane. Profetul (sallallahu aleihi wa sallam) a zis:

“Cel care adora dirhamul, intotdeauna va fi nefericit.”

(Sahih Bukhari)​


Si Allah (subhanu wa Ta’ala) a zis in Coran:

“Nu-l vezi pe acela care si-a luat pofta lui drept divinitate pentru el?...”


[Surah Al-Furqaan, Ayah 43]​


Mai mult accent este pus pe relele din comiterea acestui tip de Shirk in ‘Ibaadah (adorare), pentru ca el contrazice insusi scopul creatiei, pe care Allah il mentioneaza in Coran:

“Eu nu i-am creat pe djinni si oameni decât pentru ca ei sã Mã adore.”


[Surah Adh-Dhariyat, Ayah 56]​


Shirkul Major reprezinta cel mai mare act de rebeliune impotriva Stapanului acestui Univers, si este, asadar, pacatul final. Este un pacat asa de mare incat anuleaza tot binele pe care il poate face, si ii garanteaza condamnarea eterna in Iad. Prin urmare, religia falsa, se bazeaza in principal tocmai pe aceasta forma de Shirk. Toate sistemele facute de om invita intr-un fel sau altul pe adeptii lor la adorarea creatiei si nu a Creatorului. Crestinii cheama la adorarea unui om, un Profet al Lui Allah, Isus fiul Mariei, care pretind ei ca el ar fi fost Dumnezeu incarnat. Catolicii, o alta parte a crestinilor, se roaga la Fecioara Maria ca fiind “Mama Lui Dumnezeu” , si la ingeri precum Mihail (care este sarbatorit pe data de 29 septembrie) precum si la oameni numiti de ei Sfinti, indiferent ca au fost persoane reale sau fictive.

Musulmanii a caror acte de adorare se incadreaza in aceasta categorie de Shirk sunt aceia care se roaga la Profetul Mohammed (sallallahu aleihi wa sallam) sau se roaga la Sfintii din ierarhia Sufilor, crezand ca acestia le pot raspunde la rugacaciuni, desi Allah a declarat clar in Sfantul Coran:

“Spune: “Spuneti-mi mie! Atunci când va veni la voi chinul lui Allah sau va veni la voi Ceasul, veti chema pe altcineva decât pe Allah, dacã voi spuneti adevãrul?”

[Surah Al-‘An’aam, Ayah 40]


(b) Ash-Shirk al-Asghar (Shirk Minor)

Mahmood ibn Labayd a relatat ca, Trimisul Lui Allah (sallallahu aleihi wa sallam) a spus:
“Lucrul pentru care ma tem cel mai mult pentru voi este ash-shirk al-asghar (shirk minor). Companionii au intrebat: “O Trimis al Lui Allah, ce este shirkul minor?” El (sallallahu aleihi wa sallam) a raspuns: “Ar-Riyaa’ (a iesi in evidenta), caci intr-adevar Allah va spune in Ziua Judecatii cand oamenii vor primi rasplata lor, <<Duceti-va la aceia pentru care va aratati (a se fali) in lumea materiala si vedeti daca puteti gasi vreo rasplata din partea lor.>>”

(relatat de Ahmad, At-Tabaraanee si Al-Bayhaqee in az-Zuhud)​


Mahmood ibn Lubayd a mai spus ca:
“Profetul (sallallahu aleihi wa sallam) a iesit afara si a anuntat <O oameni, fiti cu bagare de seama la shirkul ascuns!> Oamenii au intrebat, <O Mesager al Lui Allah, ce este shirk ascuns?> El (sallallahu aleihi wa sallam) a raspuns: <Cand un om se ridica sa se roage si se forteaza sa isi infrumuseteze rugaciunea pentru ca oamenii se uita la el, acesta este shirk ascuns.>”

(Colectat de Ibn Khuzaymah)​



Ar-Riyaa’


Riyaa’ este practica de a efectua oricare dintre formele de adorare cu scopul, intentia de a fi admirat, admirat de oameni. Acest pacat distruge toate beneficiile care se afla in faptele bune si atrage asupra celuia care comite acest pacat o serioasa pedeapsa. Este in mod special periculos pentru ca omul are o tendinta naturala de a se bucura atunci cand este laudat, admirat de cei din jurul lui. Sa faci acte de adorare numai pentru a impresiona pe altii si pentru a fi laudat, este un rau care merita multa atentie din partea noastra. Acest pericol este cu adevarat semnificant pentru cei credinciosi, a caror scop este ca toate actele din viata lor sa fie acte de adorare si sa fie dedicate numai Lui Allah (subhanu wa Ta’ala). De fapt, probabilitatea ca adevaratii credinciosi, care au cunostinte, sa comita shirk akbar este foarte mica, din moment ce capcanele sale sunt atat de evidente. Totusi, pentru credinciosul de rand sansa de a comite riyaa’ este mare pentru ca este atat de ascunsa. Ea consta numai in simplul fapt ca intentia se schimba. Fortele motivante din spatele acesteia, sunt foarte puternice, din moment ce vin din natura interioara a omului. Ibn ‘Abbaas a facut aluzie la aceasta realitate atunci cand a spus:
“Shirkul este mai ascuns decat o furnica neagra, care se urca pe o piatra neagra in mijlocul unei nopti fara Luna.”

(relatat de Ibn Abee Haatim)​


Asadar, trebuie avuta mare grija pentru a ne asigura ca intentiile noastre sunt si raman pure oricand facem fapte bune. Si pentru a asigura asta, mentionarea numelui Lui Allah este poruncita inainte de savarsirea oricarui act important in Islam. Un numar de Du’a au fost mentionate de Profet (sallallahu aleihi wa sallam), care sa le spune inainte si dupa obiceiuri natural precum: mancatul, bautul, dormitul, relatii intime si chiar mersul la toaleta, toate acestea cu scopul de a transforma toate actele de zi cu zi in acte de adorare si pentru a dezvolta in musulmanul de rand o patrunzatoare constiinta pentru Allah (subhanu wa Ta’ala). Acest grad de constientizare este numit, taqwaa, care in cele din urma asigura ca intentiile noastre sa ramana pure.
Profetul (sallallahu aleihi wa sallam) ne-a furnizat protectie si impotriva actelor inevitabile de Shirk prin faptul ca ne-a invatat cateva rugaciuni specifice care pot fi spuse in orice moment.

Abu Moosa a spus:
“Intr-o zi profetul (sallallahu aleihi wa sallam) a tinut o prelegere, spunand: <O oameni, temeti-va de shirk pentru ca este mai ascuns decat taratura unei furnici. Aceia care Allah a dorit au intrebat: ‘Si cum sa il evitam daca este mai ascuns decat taratura unei furnici, o Trimis al Lui Allah?’ El (sallallahu aleihi wa sallam) a raspuns: ‘Spuneti: Allaahumma innaa na‘oodhu bika an nushrika bika shay’an na‘lamuh, wa nastaghfiruka limaa laa na‘lamuh. (O Allah, cautam la Tine adapost de comiterea de shirk in mod constient, si cerem iertarea Ta pentru ceea ce nu avem cunostinta).”

In urmatoarele capitole vom discuta mult mai amanuntit despre zonele cele mai proeminente in care Shirkul are loc.
 

umm aisha

Junior Member
Cele 3 tipuri de Shirk.

As'salamu aleikom wa rahmatullah wa barakatuh


Aici veti gasi ceea ce fratele wilydily a postat deja numai ca in format PDF sa il puteti downloada, inshaa'Allah.
 

Attachments

  • Shirk in Tawheed Ar-Ruboobeeyah.pdf
    99.9 KB · Views: 85
  • Shirk in Tawheed Al-Asmaa' was-Sifaat.pdf
    69.3 KB · Views: 37
  • SHIRK IN TAWHEED AL-'IBAADAH.pdf
    149.5 KB · Views: 45
Top