Conduita celor care fac da’wah
Shaykh ‘Abdul-Azeez bin Baaz
Articol preluat si adaptat dupa „Ad-Da’wah Ilallaah wa Akhlaaqud-Du’aat” (paginile 37-43) - www.calltoislam.com.
Conduita, atitudinea si caracteristicile necesare unor du’aat (cei care cheama la Islam) au fost explicate foarte clar de Allah Subhanu Wa Ta’ala in numeroase aayaat din Qu’ran Kareem. Iar pentru a avea o conduita corecta este nevoie, in primul rind de:
1) SINCERITATE
Este obligatoriu ca daa’ee (cel care cheama la Islam) sa aiba ikhlaas (sinceritate si puritate atit in intentii cit si in actiuni) fata de Allah Subhanu Wa Ta’ala, fara sa aiba dezideratul de a face un act demonstrativ, precum si fara dorinta de a-si spori reputatia sau a cistiga aprecierea oamenilor. Un daa’ee ar trebui sa cheme la Allah cautind multumirea lui Allah Subhanu Wa Ta’ala.
“ Spune: „Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah, eu si cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovada limpede! Marire lui Allah! Iar eu nu sunt dintre politeisti!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Yoosuf (12):108]
Tot in Qu’ran Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune:
“ Si cine spune vorbe mai frumoase decat acela care cheama la Allah, savarseste fapta buna si zice: "Eu sunt dintre musulmani?” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Fussilat (41):33]
Deci este obligatoriu ca persoanele care fac da’wah sa aiba ikhlaas si sa cheme numai la Allah Preinaltul. Aceasta e cea mai importanta parte a conduitei corecte in aceasta privinta, precum si cea mai mare calitate. Prin da’wah trebuie sa chemam numai la Allah Subhanu Wa Ta’ala – iar prin intermediul acestei actiuni trebuie sa cautam doar multumirea lui Allah Preainaltul si speranta de a ajunge in Jannah.
2) CUNOSTINTELE NECESARE
Cel care face da’wah trebuie sa aiba ’ilm (cunoastere, sa fi acumulat suficienta invatatura), nu nestiinta / ignoranta:
“ Spune: „Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah, eu si cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovada limpede! […]” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Yoosuf (12):108]
Deci a avea cunostinte corecte despre islam reprezinta o obligatie esentiala pentru cel care face chemarea la Allah. Asa ca fereste-te sa intreprinzi actiunea de da’wah daca nu ai cunostintele necesare, evita sa vorbesti despre ceea ce nu cunosti cum ar trebui. La drept vorbind, ignoranta distruge, nu construieste; si conduce la alterare, nu la reformare sau corectare. Prin urmare, tu rob al lui Allah Subhana Wa Ta’ala, teme-te de Allah si fereste-te sa vorbesti despre Allah fara sa ai cunostintele necesare, si nu fa chemare spre nimic atita vreme cit nu ai invatat despre respectivul subiect si nu ai dobindit inca intelegerea a ceea ce Allah Subhanu Wa Ta’ala si Trimisul lui (sallallaahu ’alayhi wa sallam) au spus. De aici rezulta clar ca este indatorirea celui care face da’wah sa acumuleze cunostintele necesare pentru corectitudinea actiunii sale precum si sa inteleaga foarte bine aspectele despre care vorbeste, aducind si dovezile si argumentele necesare.
3) BLINDETE SI DELICATETE
In ceea ce priveste akhlaaq-ul (personalitatea – care trebuie sa fie corespunzatoare rolului) necesar, o, daa’ee – acesta trebuie sa fie blind si rabdator in cadrul misiunii de da’wah; a fi blind si rabdator in decursul chemarii la Allah, cum au fost toti Mesagerii ’alayhimus-salaatu was-salaam – reprezinta calea de urmat. Fereste-te sa fii grabit, nemilos si strict in da’wah, ci mai degraba straduieste-te sa fii rabdator, blind si delicat. In aceasta privinta avem numeroase dovezi, cum ar fi ceea ce ne-a spus Allah Preainaltul in Soorah Nahl din Qu’ran:
“Cheama la calea Domnului tau cu intelepciune si buna indemnare si discuta cu ei cum e mai frumos! Domnul tau este mai bine stiutor al acelora care s-au abatut de la calea Sa si El este mai bine stiutor al celor care sunt bine calauziti.” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Nahl (16):125]
Sau acest verset din Soorah Aal-’Imraan:
“Si datorita indurarii lui Allah, tu, [Muhammed], ai fost asa de bland cu ei! Iar de ai fi fost fara blandete si aspru la inima, ei ar fi fugit din preajma ta.[…]” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Aal-’Imraan (3):159]
Si ceea ce ne-a spus Allah Subhana Wa Ta’ala referindu-se la Moosaa si Haaroon ’alayhimus-salaam:
“Si spuneti-i lui vorbe blande! Poate ca el isi va aduce aminte sau se va teme!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Taa Haa (20):44]
Iar Profetul Muhammad sallallhu ’alayhi wa sallam a spus in acest hadith autentic: “O Allah! Oricine este aparator al oricarei chestiuni care priveste Ummah mea si se poarta cu blindete, Fii blind cu el. Si oricine e aparator al oricarei chestiuni care e legata de Ummah mea si se poarta cu asprime, Fii aspru cu el.” [Relatat de Muslim (12/212) de la ’Aaishah radiallaahu ’anhaa]
Asa ca, o, rob al lui Allah, este necesar si pentru tine sa fii blind atunci cind faci da’wah, sa nu fii aspru cu ceilalti. Sa nu ii indepartezi pe oameni de Credinta din cauza asprimii tale, a ignorantei sau a oricarui alt comportament de acest gen. Dimpotriva, fii blind, abtinte-te si ai rabdare; si vorbele tale sa fie domoale si melodioase, astfel incit cuvintele tale sa produca un efect asupra inimii celui caruia i te adresezi. Daca procedezi astfel, oamenii vor aprecia intr-o masura mai mare chemarea ta la Allah. Asa ca strictetea exagerata ii va face pe oameni sa se departeze, nu sa se apropie; si produce separare, nu unitate. Prin urmare este obligatoriu sa fii blind, pentru ca asa a spus si Mesagerul lui Allah (sallallhu ’alayhi wa sallam): “Oricine este lipsit de blindete, este de fapt lipsit de tot ceea ce este bun si de merite.” [Relatat de Muslim (16/145) de la Jaabir ibn Abdullaah]
4) OBLIGATIA DE A OFERI EXEMPLU PERSONAL
Printre calitatile care ii sint imperios necesare unui daa’ee se numara si obligatia de a se comporta in concordanta cu substanta chemarii sale, si implicit sa ofere un exemplu corect si demn de urmat. Nu ar trebui sa faca chemare la un aspect pe care el insusi nu il pune in aplicare, nici sa ceara cuiva sa renunte la un obicei prost atita vreme cit el insusi se deda la acesta.
“2. O, voi cei care credeti! De ce spuneti voi ceea ce nu faceti?
3. Este [o pricina de] mare manie pentru Allah sa spuneti ceea ce nu
faceti!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah as-Saff (61):2-3]
Allah Subhanu Wa Ta’ala a spus, condamnindu-i pe evrei, care le impuneau oamenilor un comportament evlavios pe care ei insisi nu il respectau:
“Porunciti oamenilor evlavia si uitati de voi insiva, cu toate ca voi cititi Scriptura? Voi nu pricepeti?!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah al-Baqarah (2):44]
Iar Profetul Muhammad (sallallaahu ’alayhi wa sallam) a spus:
“In ziua judecatii va fi adus un om care va fi aruncat in focul iadului, iar maruntaiele sale vor fi scoase in afara si se va invirti ca un magar in jurul pietrei de moara. Oamenii din focul iadului se vor aduna in jurul lui si il vor intreba: O, cutare! Nu obisnuiai sa ne poruncesti sa facem bine si sa ne impiedici de la a face rau? El va spune: Obisnuiam sa va poruncesc sa faceti ce era bine, dar eu insumi nu faceam acest lucru; si va interziceam sa faceti rau, in timp ce eu comiteam astfel de fapte.” [Relatat de Bukhaaree (6/331) si Muslim (18/118) de la Usaamah ibn Zayd radiallaahu ’anhu]
Aceasta va fi situatia in care se va afla cel care face chemarea la Allah, ordonind sa se faca ceea ce este bine si interzicind ceea ce e rau; aceasta in timp ce el proceda exact invers in comparatie cu ce ii sfatuia pe ceilalti, spunid lucruri care erau contrare propriilor sale actiuni – cautam adapost la Allah Subhana Wa Ta’ala de un astfel de comportament. Prin urmare, una dintre cele mai importante calitati si obligatii care ii revin unui daa’ee este de a se comporta in conformitate cu chemarea pe care o face, si sa se abtina de la ceea ce interzice. Un daa’ee ar trebui sa aiba o reputatie excelenta si o conduita demna de lauda, avind rabdare si invitind la rabdare. Orice daa’ee ar trebui sa fie sincer in actiunea sa de da’wah; si in acelasi timp, un daa’ee ar trebui sa il implore pe Allah Subhana Wa Ta’ala sa ii ghideze pe ceilalti, spunind: “O Allah! Calauzaste-l si ofera-i capacitatea de a accepta adevarul.”
Deci din conduita ideala a unui da’ee nu trebuie sa lipseasca implorarea lui Allah Subhana Wa Ta’ala pentru calauzire si pentru a avea rabdarea de a suporta aspectele negative care insotesc aceasta da’wah.
Atunci cind Profetul Muhammad ’alayhis-salaatu was-salaam a fost informat ca tribul Daws devenise nesupus a zis: “O Allah! Calauzeste-i pe (cei din tribul) Daws sa isi revina.” [Relatat de Bukhaaree (6/105) de la Aboo Hurayrah]
De aici rezulta in mod clar ca orice daa’ee ar trebui sa implore pentru calauzirea si capacitatea de a accepta adevarul a celui pe care il cheama la islam, ar trebui sa fie rabdator si sa incurajeze rabdarea in aceasta privinta. Nu trebuie sa isi piarda speranta, ci sa o incurajeze. Nu trebuie sa fie aspru si strict, nici sa rosteasca vreun cuvint care ar putea cauza aversiune fata de adevar. Totusi, daca vreo persoana cauzeaza agresiune si opresiune, unor astfel de oameni trebuie sa li se aplice un tratament diferit, cum spune Insusi Allah Preinaltul:
“Nu discutati cu oamenii Cartii decat in felul cel mai frumos, afara de aceia dintre ei care sunt nelegiuiti [cu voi]! […]” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah al-Ankaboot (29):46]
Deci in cazul unui raufacator, care se opune la da’wah cu rautate si dusmanie si cauta sa faca nedreptati, trebuie aplicata o abordare diferita. Totusi, daca o astfel de persoana va aduce un prejudiciu, suportati cu rabdare – asa cum au facut si Trimisii lui Allah si cei care i-au urmat in cee ce priveste bunatatea.
Sa ii cerem lui Allah Subhanu Wa Ta’ala sa ne ofere capacitatea de a face da’wah intr-o maniera inteleapta, sa ne indrepte inimile si actiunile si sa ne ofere binecuvintarea de a intelege credinta in mod corect.
Shaykh ‘Abdul-Azeez bin Baaz
Articol preluat si adaptat dupa „Ad-Da’wah Ilallaah wa Akhlaaqud-Du’aat” (paginile 37-43) - www.calltoislam.com.
Conduita, atitudinea si caracteristicile necesare unor du’aat (cei care cheama la Islam) au fost explicate foarte clar de Allah Subhanu Wa Ta’ala in numeroase aayaat din Qu’ran Kareem. Iar pentru a avea o conduita corecta este nevoie, in primul rind de:
1) SINCERITATE
Este obligatoriu ca daa’ee (cel care cheama la Islam) sa aiba ikhlaas (sinceritate si puritate atit in intentii cit si in actiuni) fata de Allah Subhanu Wa Ta’ala, fara sa aiba dezideratul de a face un act demonstrativ, precum si fara dorinta de a-si spori reputatia sau a cistiga aprecierea oamenilor. Un daa’ee ar trebui sa cheme la Allah cautind multumirea lui Allah Subhanu Wa Ta’ala.
“ Spune: „Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah, eu si cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovada limpede! Marire lui Allah! Iar eu nu sunt dintre politeisti!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Yoosuf (12):108]
Tot in Qu’ran Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune:
“ Si cine spune vorbe mai frumoase decat acela care cheama la Allah, savarseste fapta buna si zice: "Eu sunt dintre musulmani?” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Fussilat (41):33]
Deci este obligatoriu ca persoanele care fac da’wah sa aiba ikhlaas si sa cheme numai la Allah Preinaltul. Aceasta e cea mai importanta parte a conduitei corecte in aceasta privinta, precum si cea mai mare calitate. Prin da’wah trebuie sa chemam numai la Allah Subhanu Wa Ta’ala – iar prin intermediul acestei actiuni trebuie sa cautam doar multumirea lui Allah Preainaltul si speranta de a ajunge in Jannah.
2) CUNOSTINTELE NECESARE
Cel care face da’wah trebuie sa aiba ’ilm (cunoastere, sa fi acumulat suficienta invatatura), nu nestiinta / ignoranta:
“ Spune: „Aceasta este calea mea! Eu chem la Allah, eu si cei care m-au urmat, bizuindu-ne pe dovada limpede! […]” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Yoosuf (12):108]
Deci a avea cunostinte corecte despre islam reprezinta o obligatie esentiala pentru cel care face chemarea la Allah. Asa ca fereste-te sa intreprinzi actiunea de da’wah daca nu ai cunostintele necesare, evita sa vorbesti despre ceea ce nu cunosti cum ar trebui. La drept vorbind, ignoranta distruge, nu construieste; si conduce la alterare, nu la reformare sau corectare. Prin urmare, tu rob al lui Allah Subhana Wa Ta’ala, teme-te de Allah si fereste-te sa vorbesti despre Allah fara sa ai cunostintele necesare, si nu fa chemare spre nimic atita vreme cit nu ai invatat despre respectivul subiect si nu ai dobindit inca intelegerea a ceea ce Allah Subhanu Wa Ta’ala si Trimisul lui (sallallaahu ’alayhi wa sallam) au spus. De aici rezulta clar ca este indatorirea celui care face da’wah sa acumuleze cunostintele necesare pentru corectitudinea actiunii sale precum si sa inteleaga foarte bine aspectele despre care vorbeste, aducind si dovezile si argumentele necesare.
3) BLINDETE SI DELICATETE
In ceea ce priveste akhlaaq-ul (personalitatea – care trebuie sa fie corespunzatoare rolului) necesar, o, daa’ee – acesta trebuie sa fie blind si rabdator in cadrul misiunii de da’wah; a fi blind si rabdator in decursul chemarii la Allah, cum au fost toti Mesagerii ’alayhimus-salaatu was-salaam – reprezinta calea de urmat. Fereste-te sa fii grabit, nemilos si strict in da’wah, ci mai degraba straduieste-te sa fii rabdator, blind si delicat. In aceasta privinta avem numeroase dovezi, cum ar fi ceea ce ne-a spus Allah Preainaltul in Soorah Nahl din Qu’ran:
“Cheama la calea Domnului tau cu intelepciune si buna indemnare si discuta cu ei cum e mai frumos! Domnul tau este mai bine stiutor al acelora care s-au abatut de la calea Sa si El este mai bine stiutor al celor care sunt bine calauziti.” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Nahl (16):125]
Sau acest verset din Soorah Aal-’Imraan:
“Si datorita indurarii lui Allah, tu, [Muhammed], ai fost asa de bland cu ei! Iar de ai fi fost fara blandete si aspru la inima, ei ar fi fugit din preajma ta.[…]” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Aal-’Imraan (3):159]
Si ceea ce ne-a spus Allah Subhana Wa Ta’ala referindu-se la Moosaa si Haaroon ’alayhimus-salaam:
“Si spuneti-i lui vorbe blande! Poate ca el isi va aduce aminte sau se va teme!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah Taa Haa (20):44]
Iar Profetul Muhammad sallallhu ’alayhi wa sallam a spus in acest hadith autentic: “O Allah! Oricine este aparator al oricarei chestiuni care priveste Ummah mea si se poarta cu blindete, Fii blind cu el. Si oricine e aparator al oricarei chestiuni care e legata de Ummah mea si se poarta cu asprime, Fii aspru cu el.” [Relatat de Muslim (12/212) de la ’Aaishah radiallaahu ’anhaa]
Asa ca, o, rob al lui Allah, este necesar si pentru tine sa fii blind atunci cind faci da’wah, sa nu fii aspru cu ceilalti. Sa nu ii indepartezi pe oameni de Credinta din cauza asprimii tale, a ignorantei sau a oricarui alt comportament de acest gen. Dimpotriva, fii blind, abtinte-te si ai rabdare; si vorbele tale sa fie domoale si melodioase, astfel incit cuvintele tale sa produca un efect asupra inimii celui caruia i te adresezi. Daca procedezi astfel, oamenii vor aprecia intr-o masura mai mare chemarea ta la Allah. Asa ca strictetea exagerata ii va face pe oameni sa se departeze, nu sa se apropie; si produce separare, nu unitate. Prin urmare este obligatoriu sa fii blind, pentru ca asa a spus si Mesagerul lui Allah (sallallhu ’alayhi wa sallam): “Oricine este lipsit de blindete, este de fapt lipsit de tot ceea ce este bun si de merite.” [Relatat de Muslim (16/145) de la Jaabir ibn Abdullaah]
4) OBLIGATIA DE A OFERI EXEMPLU PERSONAL
Printre calitatile care ii sint imperios necesare unui daa’ee se numara si obligatia de a se comporta in concordanta cu substanta chemarii sale, si implicit sa ofere un exemplu corect si demn de urmat. Nu ar trebui sa faca chemare la un aspect pe care el insusi nu il pune in aplicare, nici sa ceara cuiva sa renunte la un obicei prost atita vreme cit el insusi se deda la acesta.
“2. O, voi cei care credeti! De ce spuneti voi ceea ce nu faceti?
3. Este [o pricina de] mare manie pentru Allah sa spuneti ceea ce nu
faceti!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah as-Saff (61):2-3]
Allah Subhanu Wa Ta’ala a spus, condamnindu-i pe evrei, care le impuneau oamenilor un comportament evlavios pe care ei insisi nu il respectau:
“Porunciti oamenilor evlavia si uitati de voi insiva, cu toate ca voi cititi Scriptura? Voi nu pricepeti?!” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah al-Baqarah (2):44]
Iar Profetul Muhammad (sallallaahu ’alayhi wa sallam) a spus:
“In ziua judecatii va fi adus un om care va fi aruncat in focul iadului, iar maruntaiele sale vor fi scoase in afara si se va invirti ca un magar in jurul pietrei de moara. Oamenii din focul iadului se vor aduna in jurul lui si il vor intreba: O, cutare! Nu obisnuiai sa ne poruncesti sa facem bine si sa ne impiedici de la a face rau? El va spune: Obisnuiam sa va poruncesc sa faceti ce era bine, dar eu insumi nu faceam acest lucru; si va interziceam sa faceti rau, in timp ce eu comiteam astfel de fapte.” [Relatat de Bukhaaree (6/331) si Muslim (18/118) de la Usaamah ibn Zayd radiallaahu ’anhu]
Aceasta va fi situatia in care se va afla cel care face chemarea la Allah, ordonind sa se faca ceea ce este bine si interzicind ceea ce e rau; aceasta in timp ce el proceda exact invers in comparatie cu ce ii sfatuia pe ceilalti, spunid lucruri care erau contrare propriilor sale actiuni – cautam adapost la Allah Subhana Wa Ta’ala de un astfel de comportament. Prin urmare, una dintre cele mai importante calitati si obligatii care ii revin unui daa’ee este de a se comporta in conformitate cu chemarea pe care o face, si sa se abtina de la ceea ce interzice. Un daa’ee ar trebui sa aiba o reputatie excelenta si o conduita demna de lauda, avind rabdare si invitind la rabdare. Orice daa’ee ar trebui sa fie sincer in actiunea sa de da’wah; si in acelasi timp, un daa’ee ar trebui sa il implore pe Allah Subhana Wa Ta’ala sa ii ghideze pe ceilalti, spunind: “O Allah! Calauzaste-l si ofera-i capacitatea de a accepta adevarul.”
Deci din conduita ideala a unui da’ee nu trebuie sa lipseasca implorarea lui Allah Subhana Wa Ta’ala pentru calauzire si pentru a avea rabdarea de a suporta aspectele negative care insotesc aceasta da’wah.
Atunci cind Profetul Muhammad ’alayhis-salaatu was-salaam a fost informat ca tribul Daws devenise nesupus a zis: “O Allah! Calauzeste-i pe (cei din tribul) Daws sa isi revina.” [Relatat de Bukhaaree (6/105) de la Aboo Hurayrah]
De aici rezulta in mod clar ca orice daa’ee ar trebui sa implore pentru calauzirea si capacitatea de a accepta adevarul a celui pe care il cheama la islam, ar trebui sa fie rabdator si sa incurajeze rabdarea in aceasta privinta. Nu trebuie sa isi piarda speranta, ci sa o incurajeze. Nu trebuie sa fie aspru si strict, nici sa rosteasca vreun cuvint care ar putea cauza aversiune fata de adevar. Totusi, daca vreo persoana cauzeaza agresiune si opresiune, unor astfel de oameni trebuie sa li se aplice un tratament diferit, cum spune Insusi Allah Preinaltul:
“Nu discutati cu oamenii Cartii decat in felul cel mai frumos, afara de aceia dintre ei care sunt nelegiuiti [cu voi]! […]” [Qu’ran, Traducerea sensurilor, Soorah al-Ankaboot (29):46]
Deci in cazul unui raufacator, care se opune la da’wah cu rautate si dusmanie si cauta sa faca nedreptati, trebuie aplicata o abordare diferita. Totusi, daca o astfel de persoana va aduce un prejudiciu, suportati cu rabdare – asa cum au facut si Trimisii lui Allah si cei care i-au urmat in cee ce priveste bunatatea.
Sa ii cerem lui Allah Subhanu Wa Ta’ala sa ne ofere capacitatea de a face da’wah intr-o maniera inteleapta, sa ne indrepte inimile si actiunile si sa ne ofere binecuvintarea de a intelege credinta in mod corect.