Semnificatiile conceptului de Taqwa (تقوى)
Assalamu 3alaykum wa ra7matu Allahi wa barakatuhu.
I) Conceptul de Taqwa in Qu’ran
Taqwa (تقوى) este un concept islamic major, cu o polisemantica aparte, complexa, intraductibila. La nivelul textului Qu’ran-ului – ‘taqwa’ este mentionata de 251 de ori, frecventa ce reprezinta un indicator al importantei si dimensiunii acestui aspect.
Orice traducere simplifica si mutileaza semnificatiile intretesute si complementare ale termenului. Cel mai adesea, taqwa se traduce prin evlavie, pietate, frica de Dumnezeu, constientizarea omniprezentei divine (a fi constient de Allah, de atributele si puterea Sa).
II) Contexte coranice definitorii
"O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o femeie si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi in fata lui Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor si Binestiutor.” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Hujurat - 49: 13)
"Aceasta este Cartea [Qu’ran-ul], cea fara de indoiala [de la Allah], o calauza pentru cei smeriti [...].” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqara – 2:2)
Pentru a aprecia semnificatia conceptului de taqwa vom prezenta in continuare citeva versete din Qu’ran Kareem:
Astfel, in Soorah Al-Baqarah, Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune:
"Alif, Lam, Mim. Aceasta este Cartea, cea fara indoiala; Ea este Calauza pentru cei smeriti, care cred in cele nevazute si plinesc Rugaciunea [As-Salat] si din ceea ce le-am daruit fac milostenie. Si care cred in ceea ce ti-a fost pogorat tie si in ceea ce a fost pogorat inaintea ta si in Viata de Apoi ei se incred.” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqarah - 2:1-4)
Iar in Soorah Al-'Imran:
"Si grabiti-va spre iertarea Domnului vostru si spre Raiul cel intins cat cerurile si pamantul, pregatit pentru cei evlaviosi, care dau milostenii atat atunci cand au parte de belsug, cat si atunci cand sunt la necaz, care-si stapanesc mania si care iarta oamenilor, caci Allah ii iubeste pe cei care plinesc fapte bune si pe cei care, daca au savarsit o fapta josnica sau au fost nedrepti cu propriile lor suflete, isi aduc aminte de [maretia lui] Allah si cer iertare pentru pacatele lor - si cine poate ierta pacatele decat Allah?! - si care nu persista cu buna stiinta in ceea ce savarsesc." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Imran - 3:133-135)
Alte intelesuri ale conceptului de taqwa, tot din Soorah Al-Baqara:
"Cuviosia nu sta in a va intoarce fetele spre Rasarit sau spre Apus, ci cuviosia este a crede in Allah si in Ziua de Apoi, in ingeri, in Carte si in profeti, a da din avere – in pofida iubirii pentru ea – rudelor, orfanilor, sarmanilor, calatorului, cersetorului si pentru rascumpararea robilor, a implini Rugaciunea [As-Salat] a da Dania [Az-Zakat], a-si tine legamantul daca s-a legat, a fi rabdator la nenorocire, la rau si in momentele de primejdie. Acestia sunt cei drepti, acestia sunt cei evlaviosi [Al-Mu’taqun]! (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqarah - 2:177)
Din aceste versete citate mai sus putem desprinde urmatoarele intelesuri ale conceptului de taqwa:
1. Credinta in: Allah; nevazut; revelatia facuta Profetului Muhammad (sallaAllahu alayhi wasallam); revelatiile care au avut loc inaintea venirii Profetului Muhammad (sallaAllahu alayhi wasallam); Ziua Judecatii; ingeri, precum si in profetii trimisi de Allah Subhanu Wa Ta’ala umanitatii.
2. Efectuarea rugaciunilor in mod regulat.
3. Plata Zakat-ului.
4. Cheltuirea unor sume de bani pe calea lui Allah, fie ca ne aflam in vremuri de bunastare sau in timpuri de adversitate, si acest lucru trebuie facut doar minati de iubirea fata de Allah Subhanu Wa Ta’ala. Astfel, sumele de bani ar trebui dirijate catre familie, catre cei orfani, apoi celor care se afla in nevoie, celor care cer, calatorilor si celor aflati in sclavie, pentru a fi eliberati.
5. Controlarea propriei minii, furii.
6. Iertarea.
7. Indeplinirea obligatiilor asumate.
8. Cel care comite o greseala trebuie sa ceara iertare de la Allah Subhanu Wa
Ta’ala.
9. O persoana nu trebuie sa repete in mod constient o fapta rea pe care a mai comis-o si de care e constient.
10. Rabdare in vremurile de restriste.
III) Recompensele pe care le poate primi un muttaqeen de la Allah Preainaltul
1. Iubirea lui Allah fata de muttaqeen.
" Dimpotriva, cei care-si tin fagaduinta si au frica [de Allah], [aceia trebuie sa stie ca] Allah ii iubeste pe cei care se tem [de El]." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Imran - 3:76)
2. Allah Preainaltul este alaturi de muttaqeen.
"[. . .] si fiti cu frica de Allah! Si sa stiti ca Allah este cu cei care se tem de El!"(Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqarah - 2:194)
3. Allah Preainaltul este sprijinul, prietenul si cel care il ajuta pe muttaqeen. In Soorah Al-Jathiyah Allah Subhana Wa Ta’ala ne spune:
" Ei nu-ti vor fi de nici un folos, in fata lui Allah. Cei nedrepti isi sunt aliati unii altora, in vreme ce Allah este Ocrotitorul celor cu frica." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al- Al-Jathiyah - 45:19)
4. Din rindul muttaqeen-ilor se aleg conducatorii:
"[. . .] si fa din noi calauza pentru cei evlaviosi!” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Furqan - 25 : 74)
5. In Ziua Judecatii, muttaqeen-ii vor continua sa fie prieteni intre ei, in timp ce ceilalti se vor privi ca niste straini.
"Prietenii isi vor fi in Ziua aceea dusmani unii altora, afara de cei cu frica." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Az-Zukhruff - 43:67)
6. In Ziua Judecatii, muttaqeen-ii nu se vor teme si nu vor jeli.
"O, robii Mei! Fiti fara teama in Ziua aceasta(69) si nu va intristati" (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Az-Zukhruff - 43:67)
7. Muttaqeen-ii vor ajunge in Jannah, dupa cum Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune in Soorah Al-Hijr:
" Iar cei cu frica vor fi in gradini si la izvoare. Intrati in ele in pace si cu siguranta!" (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Hijr - 15:45-46)
Mai puteti citi si 51:15; 52:17; 54:54; 68:34; 77:41; 78:31.
IV) Concluzie
Din prezentarea de mai sus rezulta ca trebuie sa ne deschidem inimile catre Allah Subhanu Wa Ta’ala, trebuie sa simtim teama si iubire fata de El, sa cautam adapost la El, sa Il laudam, sa Il slavim, sa Ii cerem sa ne calauzeasca pe drumul cel drept, sa ne ajute sa raminem pe sirat-ul mustakeem si sa ne ajute pentru a face parte dintre muttaqeen.
Revelatia islamica, in integralitatea sa, este cunoastere care conduce la taqwa, dar taqwa este si premisa indispensabila a receptarii intregi a mesajului Qu'ran-ului:
"Aceasta este Cartea [Qu'ran-ul], cea fara de indoiala [de la Allah], o Calauza [hidaya] pentru cei smeriti [Al-Muttaqin]”.
Hidaya, calauzirea corecta, o primesc doar cei care au Taqwa. Huda desemneaza atat credinta care se afla in inima, cat si explicarea adevarului, indrumarea pe calea cea dreapta care duce la adevar. Qu'ran-ul este in sine insusi o forma de calauzire, dar sensurile sale absconse si puterea sa transformatoare nu se vor manifesta daca individul nu are taqwa; eficacitatea cunoasterii e determinata de taqwa, de gradul in care omul e constient de divinitate:
"Si fiti cu frica de Allah si Allah va invata, caci Allah este Atoatestiutor [’Alim].” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqara - 2:282).
O minimă prezenta a taqwa-ei în inimile noastre este absolut necesara, iar textul qu'ranic ne explică diferite modalitati de a ne aprofunda si intensifica aceasta lumina interioara:
"Iar Acela care a adus adevarul si acela care il crede acestia sunt cei evlaviosi [Al-Muttaqin].” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Az-Zumar - 39:33).
In islam, cunoasterea si religia nu se suprima reciproc, ci, dimpotriva, converg inspre explicitarea unor sensuri unice, potentate de asumarea unei constiinte si atitudini morale specifice, infuzate de taqwa.
Aceasta credinta in Allah, in revelatia trimisa profetului Muhammad (صلى الله عليه وسلم), in revelatiile (scripturile) trimise inaintea lui Muhammad, in Ziua Judecatii, in ingeri si Profeti constituie una dintre premisele spirituale si cognitive ale dezvoltarii taqwa-ei in fiinta umana. Taqwa include un anumit set de credinte / iman (a avea taqwa inseamna si a crede), un anumit tip de constiinta si o anumita practica in cadrul societatii.
Taqwa a fost definita drept acel echilibru perfect intre frica si iubirea de Allah; acest melanj delicat de stari aparent contradictorii faciliteaza transcenderea constiintei obisnuite duale si imersiunea in profunzimile inimii / Sinelui (qalb / كلب). Nu intamplator As-Salat (rugaciunea) este unica datorie religioasa islamica a carei obligativitate (Fardh) a fost decretata in acea dimensiune transcendenta din Al-Miraaj. Ceea ce Profetul (صلى الله عليه وسلم) a trait in acea ascensiune spirituala nocturna (Al-’Isra), care a culminat prin inefabila experienta de a fi martorul Prezentei Divine in toata Gloria Sa, poate fi reiterat de fiecare individ in parte prin intermediul rugaciunii. As-Salat leaga in mod direct, nemediat omul de Dumnezeu.
A trai conform taqwa-ei inseamna a-ti asuma un anumit mod de viata, iar cel care este cel mai constient de Allah este si cel mai evlavios. Relevand consecintele manifestarii acestei stari de constiinta aparte (expresie a interiorizarii credintei; contemplatie pura), ulama (savantii musulmani) au definit taqwa astfel: „A respecta poruncile lui Allah si a te feri sa-I incalci interdictiile, in exterior si in interiror, intr-o stare de glorificare, venerare, respect si frica de Allah.”
Cea mai cunoscuta si plastica descriere a taqwa-ei ii apartine celui de al doilea Calif, Omar, unul dintre cei mai redutabili companioni ai Profetului (صلى الله عليه وسلم): taqwa e ca si cum ai merge cu mare grija, ferindu-ti vesmintele, pe o carare ingusta, plina de spini. Permanenta vigilenta necesara mentinerii starii de constientizare a prezentei divine, cu toate implicatiile spirituale aferente, este reliefata in mod sugestiv.
Surse: www.jannah.org, www.turntoislam.com
Primul paragraf & ultimele doua paragrafe – extrase si adaptate dupa exegeza cu tema ‘Conceptul de taqwa in Coran’ a surorii Aisha (pe care o asteptam cu bratele deschise sa ni se alature pe forum cind termina cu sesiunea, In sha Allah).
Wa 3alaykum assalam wa ra7matu Allahi wa barakatuhu.
Assalamu 3alaykum wa ra7matu Allahi wa barakatuhu.
I) Conceptul de Taqwa in Qu’ran
Taqwa (تقوى) este un concept islamic major, cu o polisemantica aparte, complexa, intraductibila. La nivelul textului Qu’ran-ului – ‘taqwa’ este mentionata de 251 de ori, frecventa ce reprezinta un indicator al importantei si dimensiunii acestui aspect.
Orice traducere simplifica si mutileaza semnificatiile intretesute si complementare ale termenului. Cel mai adesea, taqwa se traduce prin evlavie, pietate, frica de Dumnezeu, constientizarea omniprezentei divine (a fi constient de Allah, de atributele si puterea Sa).
II) Contexte coranice definitorii
"O, voi oameni! Noi v-am creat pe voi dintr-un barbat si o femeie si v-am facut pe voi popoare si triburi, pentru ca sa va cunoasteti. Cel mai cinstit dintre voi in fata lui Allah este cel mai evlavios dintre voi. Allah este Atoatestiutor si Binestiutor.” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Hujurat - 49: 13)
"Aceasta este Cartea [Qu’ran-ul], cea fara de indoiala [de la Allah], o calauza pentru cei smeriti [...].” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqara – 2:2)
Pentru a aprecia semnificatia conceptului de taqwa vom prezenta in continuare citeva versete din Qu’ran Kareem:
Astfel, in Soorah Al-Baqarah, Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune:
"Alif, Lam, Mim. Aceasta este Cartea, cea fara indoiala; Ea este Calauza pentru cei smeriti, care cred in cele nevazute si plinesc Rugaciunea [As-Salat] si din ceea ce le-am daruit fac milostenie. Si care cred in ceea ce ti-a fost pogorat tie si in ceea ce a fost pogorat inaintea ta si in Viata de Apoi ei se incred.” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqarah - 2:1-4)
Iar in Soorah Al-'Imran:
"Si grabiti-va spre iertarea Domnului vostru si spre Raiul cel intins cat cerurile si pamantul, pregatit pentru cei evlaviosi, care dau milostenii atat atunci cand au parte de belsug, cat si atunci cand sunt la necaz, care-si stapanesc mania si care iarta oamenilor, caci Allah ii iubeste pe cei care plinesc fapte bune si pe cei care, daca au savarsit o fapta josnica sau au fost nedrepti cu propriile lor suflete, isi aduc aminte de [maretia lui] Allah si cer iertare pentru pacatele lor - si cine poate ierta pacatele decat Allah?! - si care nu persista cu buna stiinta in ceea ce savarsesc." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Imran - 3:133-135)
Alte intelesuri ale conceptului de taqwa, tot din Soorah Al-Baqara:
"Cuviosia nu sta in a va intoarce fetele spre Rasarit sau spre Apus, ci cuviosia este a crede in Allah si in Ziua de Apoi, in ingeri, in Carte si in profeti, a da din avere – in pofida iubirii pentru ea – rudelor, orfanilor, sarmanilor, calatorului, cersetorului si pentru rascumpararea robilor, a implini Rugaciunea [As-Salat] a da Dania [Az-Zakat], a-si tine legamantul daca s-a legat, a fi rabdator la nenorocire, la rau si in momentele de primejdie. Acestia sunt cei drepti, acestia sunt cei evlaviosi [Al-Mu’taqun]! (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqarah - 2:177)
Din aceste versete citate mai sus putem desprinde urmatoarele intelesuri ale conceptului de taqwa:
1. Credinta in: Allah; nevazut; revelatia facuta Profetului Muhammad (sallaAllahu alayhi wasallam); revelatiile care au avut loc inaintea venirii Profetului Muhammad (sallaAllahu alayhi wasallam); Ziua Judecatii; ingeri, precum si in profetii trimisi de Allah Subhanu Wa Ta’ala umanitatii.
2. Efectuarea rugaciunilor in mod regulat.
3. Plata Zakat-ului.
4. Cheltuirea unor sume de bani pe calea lui Allah, fie ca ne aflam in vremuri de bunastare sau in timpuri de adversitate, si acest lucru trebuie facut doar minati de iubirea fata de Allah Subhanu Wa Ta’ala. Astfel, sumele de bani ar trebui dirijate catre familie, catre cei orfani, apoi celor care se afla in nevoie, celor care cer, calatorilor si celor aflati in sclavie, pentru a fi eliberati.
5. Controlarea propriei minii, furii.
6. Iertarea.
7. Indeplinirea obligatiilor asumate.
8. Cel care comite o greseala trebuie sa ceara iertare de la Allah Subhanu Wa
Ta’ala.
9. O persoana nu trebuie sa repete in mod constient o fapta rea pe care a mai comis-o si de care e constient.
10. Rabdare in vremurile de restriste.
III) Recompensele pe care le poate primi un muttaqeen de la Allah Preainaltul
1. Iubirea lui Allah fata de muttaqeen.
" Dimpotriva, cei care-si tin fagaduinta si au frica [de Allah], [aceia trebuie sa stie ca] Allah ii iubeste pe cei care se tem [de El]." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Imran - 3:76)
2. Allah Preainaltul este alaturi de muttaqeen.
"[. . .] si fiti cu frica de Allah! Si sa stiti ca Allah este cu cei care se tem de El!"(Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqarah - 2:194)
3. Allah Preainaltul este sprijinul, prietenul si cel care il ajuta pe muttaqeen. In Soorah Al-Jathiyah Allah Subhana Wa Ta’ala ne spune:
" Ei nu-ti vor fi de nici un folos, in fata lui Allah. Cei nedrepti isi sunt aliati unii altora, in vreme ce Allah este Ocrotitorul celor cu frica." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al- Al-Jathiyah - 45:19)
4. Din rindul muttaqeen-ilor se aleg conducatorii:
"[. . .] si fa din noi calauza pentru cei evlaviosi!” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Furqan - 25 : 74)
5. In Ziua Judecatii, muttaqeen-ii vor continua sa fie prieteni intre ei, in timp ce ceilalti se vor privi ca niste straini.
"Prietenii isi vor fi in Ziua aceea dusmani unii altora, afara de cei cu frica." (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Az-Zukhruff - 43:67)
6. In Ziua Judecatii, muttaqeen-ii nu se vor teme si nu vor jeli.
"O, robii Mei! Fiti fara teama in Ziua aceasta(69) si nu va intristati" (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Az-Zukhruff - 43:67)
7. Muttaqeen-ii vor ajunge in Jannah, dupa cum Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune in Soorah Al-Hijr:
" Iar cei cu frica vor fi in gradini si la izvoare. Intrati in ele in pace si cu siguranta!" (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Hijr - 15:45-46)
Mai puteti citi si 51:15; 52:17; 54:54; 68:34; 77:41; 78:31.
IV) Concluzie
Din prezentarea de mai sus rezulta ca trebuie sa ne deschidem inimile catre Allah Subhanu Wa Ta’ala, trebuie sa simtim teama si iubire fata de El, sa cautam adapost la El, sa Il laudam, sa Il slavim, sa Ii cerem sa ne calauzeasca pe drumul cel drept, sa ne ajute sa raminem pe sirat-ul mustakeem si sa ne ajute pentru a face parte dintre muttaqeen.
Revelatia islamica, in integralitatea sa, este cunoastere care conduce la taqwa, dar taqwa este si premisa indispensabila a receptarii intregi a mesajului Qu'ran-ului:
"Aceasta este Cartea [Qu'ran-ul], cea fara de indoiala [de la Allah], o Calauza [hidaya] pentru cei smeriti [Al-Muttaqin]”.
Hidaya, calauzirea corecta, o primesc doar cei care au Taqwa. Huda desemneaza atat credinta care se afla in inima, cat si explicarea adevarului, indrumarea pe calea cea dreapta care duce la adevar. Qu'ran-ul este in sine insusi o forma de calauzire, dar sensurile sale absconse si puterea sa transformatoare nu se vor manifesta daca individul nu are taqwa; eficacitatea cunoasterii e determinata de taqwa, de gradul in care omul e constient de divinitate:
"Si fiti cu frica de Allah si Allah va invata, caci Allah este Atoatestiutor [’Alim].” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Al-Baqara - 2:282).
O minimă prezenta a taqwa-ei în inimile noastre este absolut necesara, iar textul qu'ranic ne explică diferite modalitati de a ne aprofunda si intensifica aceasta lumina interioara:
"Iar Acela care a adus adevarul si acela care il crede acestia sunt cei evlaviosi [Al-Muttaqin].” (Qu’ran, traducerea sensurilor, Soorah Az-Zumar - 39:33).
In islam, cunoasterea si religia nu se suprima reciproc, ci, dimpotriva, converg inspre explicitarea unor sensuri unice, potentate de asumarea unei constiinte si atitudini morale specifice, infuzate de taqwa.
Aceasta credinta in Allah, in revelatia trimisa profetului Muhammad (صلى الله عليه وسلم), in revelatiile (scripturile) trimise inaintea lui Muhammad, in Ziua Judecatii, in ingeri si Profeti constituie una dintre premisele spirituale si cognitive ale dezvoltarii taqwa-ei in fiinta umana. Taqwa include un anumit set de credinte / iman (a avea taqwa inseamna si a crede), un anumit tip de constiinta si o anumita practica in cadrul societatii.
Taqwa a fost definita drept acel echilibru perfect intre frica si iubirea de Allah; acest melanj delicat de stari aparent contradictorii faciliteaza transcenderea constiintei obisnuite duale si imersiunea in profunzimile inimii / Sinelui (qalb / كلب). Nu intamplator As-Salat (rugaciunea) este unica datorie religioasa islamica a carei obligativitate (Fardh) a fost decretata in acea dimensiune transcendenta din Al-Miraaj. Ceea ce Profetul (صلى الله عليه وسلم) a trait in acea ascensiune spirituala nocturna (Al-’Isra), care a culminat prin inefabila experienta de a fi martorul Prezentei Divine in toata Gloria Sa, poate fi reiterat de fiecare individ in parte prin intermediul rugaciunii. As-Salat leaga in mod direct, nemediat omul de Dumnezeu.
A trai conform taqwa-ei inseamna a-ti asuma un anumit mod de viata, iar cel care este cel mai constient de Allah este si cel mai evlavios. Relevand consecintele manifestarii acestei stari de constiinta aparte (expresie a interiorizarii credintei; contemplatie pura), ulama (savantii musulmani) au definit taqwa astfel: „A respecta poruncile lui Allah si a te feri sa-I incalci interdictiile, in exterior si in interiror, intr-o stare de glorificare, venerare, respect si frica de Allah.”
Cea mai cunoscuta si plastica descriere a taqwa-ei ii apartine celui de al doilea Calif, Omar, unul dintre cei mai redutabili companioni ai Profetului (صلى الله عليه وسلم): taqwa e ca si cum ai merge cu mare grija, ferindu-ti vesmintele, pe o carare ingusta, plina de spini. Permanenta vigilenta necesara mentinerii starii de constientizare a prezentei divine, cu toate implicatiile spirituale aferente, este reliefata in mod sugestiv.
Surse: www.jannah.org, www.turntoislam.com
Primul paragraf & ultimele doua paragrafe – extrase si adaptate dupa exegeza cu tema ‘Conceptul de taqwa in Coran’ a surorii Aisha (pe care o asteptam cu bratele deschise sa ni se alature pe forum cind termina cu sesiunea, In sha Allah).
Wa 3alaykum assalam wa ra7matu Allahi wa barakatuhu.