Kitaab At-Tawheed, Capitolul 4
Explicarea sensului cuvintului Tawheed si a marturiei de credinta „Laa ilaaha illallaah”
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
" Aceia pe care ii cheama ei cauta si ei mijlocul [care sa-i conduca pe ei] cat mai aproape de Domnul lor, nadajduiesc in indurarea Sa si se tem de chinul Lui, caci chinul Domnului tau este cu adevarat de
temut." (Traducerea sensurilor, Qur'an 17:57)
Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune prin intermediul acestui verset ca aceia pe care politeistii ii venereaza - pe linga Allah Atotputernicul - pot fi ingerii sau oamenii piosi. Chiar si acestia din urma (ingerii si oamenii evlaviosi) incearca sa se apropie de Allah Subhanu Wa Ta’ala, dindu-I ascultare, venerindu-L si implinidu-I poruncile, sperind sa obtina mila Sa; si se abtin de la a face acele lucruri pe care El le-a interzis, temindu-se de pedeapsa Sa, pentru ca fiecare dreptcredincios se teme si se infioara de pedeapsa Sa.
Beneficii derivate din acest verset
1. Falsitatea venerarii de catre politeisti a unor alte divinitati in afara de Allah, din moment ce chiar obiectele lor de adorare cauta apropierea de Allah, spera sa obtina mila Sa si se tem de pedeapsa lui Allah.
2. Pietatea celor care sint venerati nu valideaza actiunea de a-i adora.
3. Confirmarea milei ca atribut divin al lui Allah.
4. Adevaratul credincios se apropie de Allah intr-o stare de teama amestecata cu speranta, cu exceptia venirii momentului mortii, pentru ca atunci speranta devine mai puternica.
Relevanta acestui verset in contextul chestiunii Tawheed-ului si a marturiei de credinta
Acest verset dovedeste faptul ca semnificatia Tawheed-ului si marturiei de credinta Laa ilaaha illallah reprezinta renuntarea la actele de politeism, cum ar fi suplicarea Profetilor si a celor evlaviosi sau cererile adresate acestora pentru a mijloci contactul lor cu Allah; iar simpla pronuntare verbala a marturiei de credinta nu este suficienta daca nu are loc si respingerea venerarii altor divinitati in afara de Allah.
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
" 26. Si cand a zis Avraam tatalui sau si neamului sau: "Eu ma dezic de aceia la care va inchinati voi,
27. Afara de Cel care m-a facut pe mine si care ma va calauzi!" (Traducerea sensurilor, Qur'an 43:26-27)
Allah ne spune in acest verset ca Profetul Ibraheem (Alaihi as-salam) i-a spus tatalui sau - Aazar – si poporului sau ca se dezice de toatea zeitatile la care acestia obisnuiau sa se inchine, in afara de Allah Ta’ala, Care l-a creat, pentru ca numai Allah poate sa il ajute sa aduca la indeplinire ceea ce isi doreste si doar de la Allah vin toate.
Beneficii derivate din aceste versete
1. Faptul ca baza religiei invatate de toti profetii a fost unica: Tawheed.
2. Faptul ca a vorbi pentru cauza adevarului reprezinta un atribut esential al tuturor Mesagerilor.
3. Obligatia de a condamna ceea ce este detestabil, chiar daca aceasta practica ar fi facuta de rudele apropiate ale persoanei care condamna aceste deviatii.
4. Obligatia de a se declara, prin vorba si fapta, delimitat de orice nocivitate rezultata din Shirk.
5. Dovezi potrivit carora poporul lui Ibraheem obisnuia sa il venereze doar pe Allah, insa I-au asociat parteneri.
6. Calauzirea spre reusita vine doar de la Allah.
Relevanta acestor versete in contextul Tawheed-ului
Versetele prezentate mai sus ne demonstreaza faptul ca Tawheed-ul cuiva nu este corect daca el nu declara (prin vorba si fapta) nevinovatia sa cu referire la adorarea oricaror alte divinitati in afara de Allah.
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
" Ei ii iau pe rabinii lor si pe calugarii lor, precum si pe Mesia, fiul Mariei, ca Domni in locul lui Allah, in vreme ce li s-a poruncit sa nu adore decat un singur Dumnezeu, in afara caruia nu este [alt] Dumnezeu. Marire Lui! El este deasupra celor pe care-i asociaza Lui!" (Traducerea sensurilor, Qur'an 9:31)
Allah ne informeaza prin acest verset ca evreii si crestinii s-au indepartat de la calea cea dreapta si au facut ceea ce nu li se poruncise niciodata sa faca: i-au ridicat pe invatatii lor si pe oamenii care aveau autoritate in domeniul religios la statutul de zei, venerindu-i alaturi de Allah; i-au venerat pentru ca i-au ascultat atunci cind acetia au declarat ca este permis ceea ce Allah a interzis, si au spus ca este interzis ceea ce Allah a spus ca este permis. Astfel, ei s-au ridicat pe ei insisi la statutul de Rabb, pentru ca doar Rabb, Cel mai Inalt are puterea de a porunci ceea ce este permis si ceea ce este interzis…
Beneficii derivate din acest verset
1. Aflam ca daca ne supunem sau ascultam de altcineva in afara de Allah comitem o fapta aflata in contradictie cu poruncile lui Allah si constituie Shirk.
2. Este interzis sa ne supunem vreuneia dintre creatiile lui Allah, pentru ca acela care face acest lucru nu asculta de Creator.
3. Faptele nu vor fi considerate a fi bune daca nu indep[linesc urmatoarele doua conditii:
(i) Faptele sa fie facute doar pentru Allah
(ii) Sa fie in conformitate cu invataturile Mesagerilor.
4. Tot din acest verset aflam ca invatatii din domeniul religios nu sint infailibili.
5. Din acest verset rezulta dovezi potrivit carora evreii si crestinii s-au indepartat de preceptele corecte ale religiei lor (Tawheed).
6. Pericolul la care se expune Ummah din cauza invatatilor care nu sint pe drumul cel bun.
Relevanta acestui verset in contextul Tawheed-ului
Acest verset ne arata ca semnificatia Tawheed-ului, si marturia Laa ilaaha illallaah confirma unicitatea lui Allah, prin ascultarea Sa si a Mesagerului Sau, pentru ca oricine il asculta pe Mesager s-a supus lui Allah.
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
"Dar sunt printre oameni [si unii] care Ii fac in afara de Allah semeni pe care ii iubesc asemenea iubirii pentru Allah. Dar cei care cred sunt mai staruitori in iubirea pentru Allah. Si daca ar vedea cei care sunt nelegiuiti, cand vad chinurile, ca puterea este a lui Allah toata si ca Allah este aspru in osanda Lui!" (Traducerea sensurilor, Qur'an 2:165)
Prin acest verset Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune ca unii oameni au recurs la a-si face zeitati pe care sa le adore in maniera in care ar fi trebuit sa Il adore numai pe Allah. Insa dreptcredinciosii sint mai puternici in dragostea lor pentru Allah Subhan Wa Ta’ala, pentru ca aceasta este o iubire unitara, sincera si curata, in timp ce adorarea politeistilor este impartita intre iubirea pentru Allah si cea pentru falsele zeitati; si oricine este sincer in iubirea pentru sa doar pentru Allah Subhan Wa Ta’ala va avea o devotiune religioasa mult mai puternica decit cea a politeistilor, care isi impart adoratia. Apoi Allah Subhan Wa Ta’ala ne vorbeste despre pedeapsa pe care a pregatit-o pentru cei care ii aduc asociati, cind isi vor dori sa nu fi asociat nimic cu Allah, fie in ceea ce priveste adorarea sau in orice alta privinta. Atunci ei vor sti cu certitudine ca toata puterea Ii apartine lui Allah si ca Allah Subhanu Wa Ta’ala este aspru atunci cind Isi aplica pedeapsa.
Beneficii derivate din acest verset
1. Faptul ca dragostea este un mod de venerare.
2. O confirmare ca politeistii il iubesc pe Allah, insa aceasta iubire nu le va folosi atita vreame cit sa fac vinovati de Shirk.
3. Negarea credintei celor care comit acte de Shirk adorind alte divinitati alaturi de Allah.
4. Confirmarea atributului divin al lui Allah de putere atotcuprinzatoare.
Relevanta acestui verset in contextul chestiunii Tawheed-ului si a marturiei de credinta
Faptul ca dovedeste ca semnificatia notiunii de Tawheed si marturia Laa ilaaha illallaah reprezinta o confirmare a unicitatii lui Allah in cadrul unei baze a iubirii care aduce dupa sine puritate si sinceritate in cadrul tuturor actelor de adorare care sint facute doar pentru Allah Subhanu Wa Ta’ala.
Se relateaza ca Profetul (sallallahu 'aleihi wa sallam) a spus: "Oricine rosteste: "Laa ilaaha illallaah," si respinge venerarea altcuiva in afara de Allah Subhanu Wa Ta’ala, (sa stiti) ca Allah Subhanu Wa Ta’ala a interzis ca acestei persoane sa i se ia ceva aflat in proprietatea sa ori varsarea singelui sau; iar socoteala sa va fi numai cu Allah, Atotputernicul. "
Oricine a pronuntat: "Laa ilaaha illallaah" - prin rostirea sintagmei, intelegerea acesteia si adaptarea comportamentului sau astfel incit sa fie in deplin acord cu aceasta, precum si dupa respingerea adorarii oricaror alte divinitati alaturi de Allah (respingere ce are loc in inima sa, prin faptele sale si prin faptele acelei persoane) – va fi ferit de luarea posesiunilor sale de catre alti musulmani (cu exceptia cazurilor permise de lege) iar judecata sa va fi facuta numai de Allah Subhanu Wa Ta’ala. Allah il va rasplati daca a fost sincer in marturisirea sa de credinta, sau il va pedepsi daca a existat nesinceritate atunci cind s-a pronuntat aceasta sintagma.
Beneficii derivate din acest hadith
1. Virtutea Islamului, care protejeaza viata si proprietatea oricui imbratiseaza aceasta religie.
2. Obligatia de a inceta orice act de dusmanie indreptat impotriva unei persoane care a fost necredincioasa, insa apoi a imbratisat Islamul.
3. De aici deriva si ideea ca este posibil ca o persoana sa pronunte : "Laa ilaaha illallaah, fara sa respinga in acelasi timp si celelalte divinitati pe care le venera alatuir de Allah Subhan Wa Ta’ala.
4. Faptul ca printre conditiile de acceptare a credintei se numara si rostirea cuvintelor care reprezinta shahaadah: Laa ilaaha illallaah, si respingerea tuturor celorlalte divinitati care ar putea fi venerate alaturi de El.
5. Tot aici ni se spune ca judecata din aceasta lume este bazata pe aparente.
6. Interdictia de a-si apropria posesiunile unui musulman, cu exceptia cazurilor impuse de legea islamica, cum ar fi zakah, sau o amenda legala considerata drept compensare pentru ceva ce un musulman a distrus (indiferent daca este vorba despre proprietati sau o viata umana).
Relevanta acestui hadith in contextul chestiunii Tawheed-ului si a marturiei de credinta
Dovedeste ca semnificatiile Tawheed-ului si shahaadah-ei: Laa ilaaha illallaah
Nu sint complete daca nu are loc si o respingere categorica a tuturor celor care ar putea fi venerati alaturi de Allah Subhanu Wa Ta’ala.
Sursa: Kitab At-Tawheed, autor Shaikh Imam Muhammad Abdul-Wahhaab; capitolul 4.
Explicarea sensului cuvintului Tawheed si a marturiei de credinta „Laa ilaaha illallaah”
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
" Aceia pe care ii cheama ei cauta si ei mijlocul [care sa-i conduca pe ei] cat mai aproape de Domnul lor, nadajduiesc in indurarea Sa si se tem de chinul Lui, caci chinul Domnului tau este cu adevarat de
temut." (Traducerea sensurilor, Qur'an 17:57)
Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune prin intermediul acestui verset ca aceia pe care politeistii ii venereaza - pe linga Allah Atotputernicul - pot fi ingerii sau oamenii piosi. Chiar si acestia din urma (ingerii si oamenii evlaviosi) incearca sa se apropie de Allah Subhanu Wa Ta’ala, dindu-I ascultare, venerindu-L si implinidu-I poruncile, sperind sa obtina mila Sa; si se abtin de la a face acele lucruri pe care El le-a interzis, temindu-se de pedeapsa Sa, pentru ca fiecare dreptcredincios se teme si se infioara de pedeapsa Sa.
Beneficii derivate din acest verset
1. Falsitatea venerarii de catre politeisti a unor alte divinitati in afara de Allah, din moment ce chiar obiectele lor de adorare cauta apropierea de Allah, spera sa obtina mila Sa si se tem de pedeapsa lui Allah.
2. Pietatea celor care sint venerati nu valideaza actiunea de a-i adora.
3. Confirmarea milei ca atribut divin al lui Allah.
4. Adevaratul credincios se apropie de Allah intr-o stare de teama amestecata cu speranta, cu exceptia venirii momentului mortii, pentru ca atunci speranta devine mai puternica.
Relevanta acestui verset in contextul chestiunii Tawheed-ului si a marturiei de credinta
Acest verset dovedeste faptul ca semnificatia Tawheed-ului si marturiei de credinta Laa ilaaha illallah reprezinta renuntarea la actele de politeism, cum ar fi suplicarea Profetilor si a celor evlaviosi sau cererile adresate acestora pentru a mijloci contactul lor cu Allah; iar simpla pronuntare verbala a marturiei de credinta nu este suficienta daca nu are loc si respingerea venerarii altor divinitati in afara de Allah.
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
" 26. Si cand a zis Avraam tatalui sau si neamului sau: "Eu ma dezic de aceia la care va inchinati voi,
27. Afara de Cel care m-a facut pe mine si care ma va calauzi!" (Traducerea sensurilor, Qur'an 43:26-27)
Allah ne spune in acest verset ca Profetul Ibraheem (Alaihi as-salam) i-a spus tatalui sau - Aazar – si poporului sau ca se dezice de toatea zeitatile la care acestia obisnuiau sa se inchine, in afara de Allah Ta’ala, Care l-a creat, pentru ca numai Allah poate sa il ajute sa aduca la indeplinire ceea ce isi doreste si doar de la Allah vin toate.
Beneficii derivate din aceste versete
1. Faptul ca baza religiei invatate de toti profetii a fost unica: Tawheed.
2. Faptul ca a vorbi pentru cauza adevarului reprezinta un atribut esential al tuturor Mesagerilor.
3. Obligatia de a condamna ceea ce este detestabil, chiar daca aceasta practica ar fi facuta de rudele apropiate ale persoanei care condamna aceste deviatii.
4. Obligatia de a se declara, prin vorba si fapta, delimitat de orice nocivitate rezultata din Shirk.
5. Dovezi potrivit carora poporul lui Ibraheem obisnuia sa il venereze doar pe Allah, insa I-au asociat parteneri.
6. Calauzirea spre reusita vine doar de la Allah.
Relevanta acestor versete in contextul Tawheed-ului
Versetele prezentate mai sus ne demonstreaza faptul ca Tawheed-ul cuiva nu este corect daca el nu declara (prin vorba si fapta) nevinovatia sa cu referire la adorarea oricaror alte divinitati in afara de Allah.
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
" Ei ii iau pe rabinii lor si pe calugarii lor, precum si pe Mesia, fiul Mariei, ca Domni in locul lui Allah, in vreme ce li s-a poruncit sa nu adore decat un singur Dumnezeu, in afara caruia nu este [alt] Dumnezeu. Marire Lui! El este deasupra celor pe care-i asociaza Lui!" (Traducerea sensurilor, Qur'an 9:31)
Allah ne informeaza prin acest verset ca evreii si crestinii s-au indepartat de la calea cea dreapta si au facut ceea ce nu li se poruncise niciodata sa faca: i-au ridicat pe invatatii lor si pe oamenii care aveau autoritate in domeniul religios la statutul de zei, venerindu-i alaturi de Allah; i-au venerat pentru ca i-au ascultat atunci cind acetia au declarat ca este permis ceea ce Allah a interzis, si au spus ca este interzis ceea ce Allah a spus ca este permis. Astfel, ei s-au ridicat pe ei insisi la statutul de Rabb, pentru ca doar Rabb, Cel mai Inalt are puterea de a porunci ceea ce este permis si ceea ce este interzis…
Beneficii derivate din acest verset
1. Aflam ca daca ne supunem sau ascultam de altcineva in afara de Allah comitem o fapta aflata in contradictie cu poruncile lui Allah si constituie Shirk.
2. Este interzis sa ne supunem vreuneia dintre creatiile lui Allah, pentru ca acela care face acest lucru nu asculta de Creator.
3. Faptele nu vor fi considerate a fi bune daca nu indep[linesc urmatoarele doua conditii:
(i) Faptele sa fie facute doar pentru Allah
(ii) Sa fie in conformitate cu invataturile Mesagerilor.
4. Tot din acest verset aflam ca invatatii din domeniul religios nu sint infailibili.
5. Din acest verset rezulta dovezi potrivit carora evreii si crestinii s-au indepartat de preceptele corecte ale religiei lor (Tawheed).
6. Pericolul la care se expune Ummah din cauza invatatilor care nu sint pe drumul cel bun.
Relevanta acestui verset in contextul Tawheed-ului
Acest verset ne arata ca semnificatia Tawheed-ului, si marturia Laa ilaaha illallaah confirma unicitatea lui Allah, prin ascultarea Sa si a Mesagerului Sau, pentru ca oricine il asculta pe Mesager s-a supus lui Allah.
Allah Subhanu Wa Ta’ala spune:
"Dar sunt printre oameni [si unii] care Ii fac in afara de Allah semeni pe care ii iubesc asemenea iubirii pentru Allah. Dar cei care cred sunt mai staruitori in iubirea pentru Allah. Si daca ar vedea cei care sunt nelegiuiti, cand vad chinurile, ca puterea este a lui Allah toata si ca Allah este aspru in osanda Lui!" (Traducerea sensurilor, Qur'an 2:165)
Prin acest verset Allah Subhanu Wa Ta’ala ne spune ca unii oameni au recurs la a-si face zeitati pe care sa le adore in maniera in care ar fi trebuit sa Il adore numai pe Allah. Insa dreptcredinciosii sint mai puternici in dragostea lor pentru Allah Subhan Wa Ta’ala, pentru ca aceasta este o iubire unitara, sincera si curata, in timp ce adorarea politeistilor este impartita intre iubirea pentru Allah si cea pentru falsele zeitati; si oricine este sincer in iubirea pentru sa doar pentru Allah Subhan Wa Ta’ala va avea o devotiune religioasa mult mai puternica decit cea a politeistilor, care isi impart adoratia. Apoi Allah Subhan Wa Ta’ala ne vorbeste despre pedeapsa pe care a pregatit-o pentru cei care ii aduc asociati, cind isi vor dori sa nu fi asociat nimic cu Allah, fie in ceea ce priveste adorarea sau in orice alta privinta. Atunci ei vor sti cu certitudine ca toata puterea Ii apartine lui Allah si ca Allah Subhanu Wa Ta’ala este aspru atunci cind Isi aplica pedeapsa.
Beneficii derivate din acest verset
1. Faptul ca dragostea este un mod de venerare.
2. O confirmare ca politeistii il iubesc pe Allah, insa aceasta iubire nu le va folosi atita vreame cit sa fac vinovati de Shirk.
3. Negarea credintei celor care comit acte de Shirk adorind alte divinitati alaturi de Allah.
4. Confirmarea atributului divin al lui Allah de putere atotcuprinzatoare.
Relevanta acestui verset in contextul chestiunii Tawheed-ului si a marturiei de credinta
Faptul ca dovedeste ca semnificatia notiunii de Tawheed si marturia Laa ilaaha illallaah reprezinta o confirmare a unicitatii lui Allah in cadrul unei baze a iubirii care aduce dupa sine puritate si sinceritate in cadrul tuturor actelor de adorare care sint facute doar pentru Allah Subhanu Wa Ta’ala.
Se relateaza ca Profetul (sallallahu 'aleihi wa sallam) a spus: "Oricine rosteste: "Laa ilaaha illallaah," si respinge venerarea altcuiva in afara de Allah Subhanu Wa Ta’ala, (sa stiti) ca Allah Subhanu Wa Ta’ala a interzis ca acestei persoane sa i se ia ceva aflat in proprietatea sa ori varsarea singelui sau; iar socoteala sa va fi numai cu Allah, Atotputernicul. "
Oricine a pronuntat: "Laa ilaaha illallaah" - prin rostirea sintagmei, intelegerea acesteia si adaptarea comportamentului sau astfel incit sa fie in deplin acord cu aceasta, precum si dupa respingerea adorarii oricaror alte divinitati alaturi de Allah (respingere ce are loc in inima sa, prin faptele sale si prin faptele acelei persoane) – va fi ferit de luarea posesiunilor sale de catre alti musulmani (cu exceptia cazurilor permise de lege) iar judecata sa va fi facuta numai de Allah Subhanu Wa Ta’ala. Allah il va rasplati daca a fost sincer in marturisirea sa de credinta, sau il va pedepsi daca a existat nesinceritate atunci cind s-a pronuntat aceasta sintagma.
Beneficii derivate din acest hadith
1. Virtutea Islamului, care protejeaza viata si proprietatea oricui imbratiseaza aceasta religie.
2. Obligatia de a inceta orice act de dusmanie indreptat impotriva unei persoane care a fost necredincioasa, insa apoi a imbratisat Islamul.
3. De aici deriva si ideea ca este posibil ca o persoana sa pronunte : "Laa ilaaha illallaah, fara sa respinga in acelasi timp si celelalte divinitati pe care le venera alatuir de Allah Subhan Wa Ta’ala.
4. Faptul ca printre conditiile de acceptare a credintei se numara si rostirea cuvintelor care reprezinta shahaadah: Laa ilaaha illallaah, si respingerea tuturor celorlalte divinitati care ar putea fi venerate alaturi de El.
5. Tot aici ni se spune ca judecata din aceasta lume este bazata pe aparente.
6. Interdictia de a-si apropria posesiunile unui musulman, cu exceptia cazurilor impuse de legea islamica, cum ar fi zakah, sau o amenda legala considerata drept compensare pentru ceva ce un musulman a distrus (indiferent daca este vorba despre proprietati sau o viata umana).
Relevanta acestui hadith in contextul chestiunii Tawheed-ului si a marturiei de credinta
Dovedeste ca semnificatiile Tawheed-ului si shahaadah-ei: Laa ilaaha illallaah
Nu sint complete daca nu are loc si o respingere categorica a tuturor celor care ar putea fi venerati alaturi de Allah Subhanu Wa Ta’ala.
Sursa: Kitab At-Tawheed, autor Shaikh Imam Muhammad Abdul-Wahhaab; capitolul 4.
