O serie de asemanari si deosebiri intre islam si crestinism
Islamul si crestinismul reprezinta primele doua religii mondiale ca numar de adepti si sunt foarte asemanatoare in anumite aspecte, precum si fundamental diferite in alte privinte. Ceea ce urmeaza reprezinta o scurta expunere pe care intentionez sa o prezint sub forma unui studiu comparativ Islam - crestinism, in care sa subliniez o serie de asemanari si deosebiri dintre aceste religii abrahamice, dupa cum mai sunt numite. Trebuie sa avem tot timpul in minte faptul ca in Qu’ran Kareem ni se spune ca noi musulmanii trebuie sa ii privim pe crestini ca fiind prietenii nostri apropiati.
Cele 10 porunci au echivalent si in Islam :
Sura Al-Baqara, aya 53 (2:53): „Si datu-i-am lui Moise Scriptura, Cartea Doveditoare [Al-Furqan], nadajduind ca veti fi calauziti.”
Sura Al-A’raf, aya 145 (7:145): ‚Si Noi i-am scris pe table îndemnare despre toate lucrurile si tilcuire despre toate lucrurile. “Tine-le, asadar, cu putere si porunceste neamului tau sa primeasca ce e mai bun în ele! Apoi va voi arata voua salasul celor abatuti din drum.’
In Biblie: Deuteronom, 4:13: „Atunci v-a descoperit el legamintul sau, cele 10 porunci, pe care v-a poruncit sa le impliniti si le-a scris pe doua lespezi de piatra.”
Monoteismul (unicitatea lui Dumnezeu):
In Biblie: prima porunca se gaseste in Iesirea, supranumita a doua carte a lui Moise: Iesirea - 20:03: „Eu sunt Domnul Dumnezeul Tau; sa nu ai alti dumnezei afara de Mine».
In Qu’ran Kareem avem foarte multe fragmente care contin sintagma La illa ha illa Allah si ne prezinta monoteismul islamic, dar voi cita doar din Surat Al’Isra, aya 23 (17:23) – „Si Domnul tau a oranduit sa nu-L adorati decat pe El…”
Qur'an Kareem: 2:163; 2:255; 3:2; 3:6; 3:18; 3:62; 4:87; 5:73; 6:102; 6:106; 7:59; 7:65; 7:73; 7:85; 7:158; 9:31; 9:129; 10;90; 11:14; 11:40; 11:61; 11:84; 13:30; 16:02; 18:110; 20:8: 20:14; 20:98; 21:25; 21:87; 23:23; 23:32; 23:116; 27:26; 28:38; 28:70; 28:88; 35:3; 37:035; 38:65; 39:6; 40:3; 40:62; 40:65; 44:8; 47:19; 64:13; 73:9
Despre divinizarea altor zei
Biblie, Iesirea 20:04 : «Sa nu-ti faci chip cioplit si nici un fel de asemanare a nici unui lucru din cate sunt în cer, sus, si din cate sunt pe pamant, jos, si din cate sunt în apele de sub pamant!
Surat Al-Hajj, aya 12 (22:12): „Ei cheama în locul lui Allah ceea ce nu le pricinuieste nici un rau si nu le este nici de ajutor. Aceasta este ratacirea adanca!”
Despre respectarea numelui divinitatii
Biblie, Iesirea, 07: „Sa nu iei numele Domnului Dumnezeului tau in desert. »
Qu’ran, Surat Al’-A’raf aya 180 (7:180): ”Ale lui Allah sunt numele cele mai frumoase! Chemati-L cu ele si departati-va de aceia care schimonosesc numele Lui! Ei vor fi rasplatiti dupa ceea ce fac!”
Surat Al’Isra, aya 23 (17:23): „Si Domnul tau a oranduit sa nu-L adorati decat pe El si sa va purtati frumos cu parintii vostri, iar daca batranetile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amandoi langa tine, nu le ziceti lor „Of!” si nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase.”
Respectarea zilei de Saabat
In Biblie avem versetele 8-11 din Iesirea: „8. Adu-ti aminte de ziua odihnei, ca sa o sfintesti.
9. Lucreaza sase zile si-ti fa în acelea toate treburile tale,
10. Iar ziua a saptea este odihna Domnului Dumnezeului tau: sa nu faci în acea zi nici un lucru: nici tu, nici fiul tau, nici fiica ta, nici sluga ta, nici slujnica ta, nici boul tau, nici asinul tau, nici orice dobitoc al tau, nici strainul care ramane la tine,
11. Ca în sase zile a facut Domnul cerul si pamantul, marea si toate cele ce sunt într-însele, iar în ziua a saptea S-a odihnit. De aceea a binecuvantat Domnul ziua a saptea si a sfintit-o. »
Qu’ran, Surat An Nahl aya 124 (16 :124): „Iara Sabatul a fost oranduit pentru cei care nu s-au înteles asupra lui, iar Domnul tau va judeca între ei în Ziua Învierii în privinta celor asupra carora au fost cu neîntelegere.”
Qu’ran, Surat An-Nisa aya 154 (4:154): Si am ridicat Noi deasupra lor Muntele Tor, cand am încheiat legamant cu ei si le-am zis Noi: "Intrati prin poarta, prosternandu-va!". „Si le-am mai zis Noi: "Nu încalcati Sabatul!". Si am luat de la ei legamant strasnic”.
Si in ceea ce priveste comportamentul fata de parinti avem o comuniune de idei in cele doua religii:
Biblie, Iesirea, 12: „Cinsteste pe tatal tau si pe mama ta, ca sa-ti fie bine si sa traiesti ani multi pe pamantul pe care Domnul Dumnezeul tau ti-l va da tie ».
Qu’ran Kareem, Surat Al’Isra, aya 23 (17:23): Si Domnul tau a oranduit sa nu-L adorati decat pe El si sa va purtati frumos cu parintii vostri, iar daca batranetile îi ajung pe unul dintre ei sau pe amandoi langa tine, nu le ziceti lor „Of!” si nu-i certa pe ei, ci spune-le lor vorbe cuviincioase.”
Si interdictia de a ucide este reglementata atit in islam cit si in crestinism:
In Biblie: Iesirea, 13: „Sa nu ucizi! »
Qu’ran, Surat Al’Isra, aya 33 (17:33): „Si nu luati sufletul pe care Allah l-a socotit oprit, decat pe drept(48)! Daca cineva a fost omorat pe nedrept, atunci dam Noi putere celui mai înrudit cu el(49), însa acesta sa nu se întreaca în
omor(50), caci el este ajutat [de lege]!”
Adulterul este interzis in ambele religii
Biblie, Iesirea, 14: « Sa nu fii desfranat! »
Qu’ran: Surat Al’Isra, aya 32 (17:32): „Si nu va apropiati de preacurvie, caci ea este o josnicie! Si rau drum este ea!”
Furtul e interzis atit in Islam cit si in crestinism:
Biblie, Iesirea, 15: „Sa nu furi! »
Qu’ran - SURAT AL-MUMTAHANA aya 12 (60 :12): „O, Profetule! Daca vin la tine muieri credincioase si îti fac juramant de credinta, fagaduind ca nu vor pune nimic în rand cu Allah, nu vor fura, nu vor curvi, nu-i vor omorî pe copiii lor, nu vor savarsi nici o ticalosie cu mainile lor si cu picioarele lor, si nu ti se vor arata cu nesupunere fata de ceea ce se cuvine, atunci primeste juramantul lor de credinta si roaga-L pe Allah de iertare pentru ele, caci Allah este Iertator, Îndurator [Ghafur, Rahim]!”
Pedepse prevazute in Qu’ran Kareem pentru furt:
SURAT AL-MA’IDA, aya 41 (5:41): „O, Trimisule! Sa nu te întristeze cei care se grabesc spre necredinta, dintre aceia care zic cu gurile lor: “Noi credem!”, fara ca inimile lor sa creada, si nici dintre aceia care s-au iudaizat si care asculta numai de minciuna si care asculta de un alt neam, ce nu au venit niciodata la tine si care rastalmacesc cuvintele dupa ce ele au fost bine randuite. Ei spun: “De vi s-a dat acest lucru, luati-l, iar de nu vi s-a dat, fiti prevazatori [si feriti-va de el]!” Însa pentru acela pe care Allah voieste sa-l ispiteasca, tu nu-l vei putea apara. Aceia ale caror inimi Allah nu a voit sa le curateasca, vor avea parte, în aceasta lume, de rusine, iar în Lumea de Apoi, de chin nemasurat.
SURAT AL-MA’IDA, aya 42 (5:42): „Ei asculta numai de minciuna si sunt lacomi dupa tot ceea ce este oprit. Daca vor veni la tine, atunci ori judeca între ei ori îndeparteaza-te de ei! Daca te vei îndeparta de ei, nu-ti vor putea face ei un rau, iar de vei judeca între ei, atunci judeca dupa dreptate,
caci Allah îi iubeste pe cei drepti!”
Surat Al Baqara aya 188 (2:188): „Nu va luati unii altora averile pe nedrept si nu-i ademeniti cu ele pe judecatori, ca sa mancati o parte din averile oamenilor pe nedrept si cu buna stiinta.”
Cu privire la obligativitatea de a rosti adevarul:
Biblie, Iesirea, 16: « Sa nu marturisesti stramb împotriva aproapelui tau ! »
Surat Al Baqara aya 42 (2:42): „Si nu îmbracati adevarul cu minciuna si nu ascundeti adevarul, cand voi îl stiti!”
Si in Islam si in crestinism este interzis sa invidiezi aproapele:
In Biblie, Iesirea, 17: „Sa nu doresti casa aproapelui tau; sa nu doresti femeia aproapelui tau, nici ogorul lui, nici sluga lui, nici slujnica lui, nici boul lui, nici asinul lui si nici unul din dobitoacele lui si nimic din cate are aproapele tau!"
Qu’ran Surat An-Nisa aya 32 (4 :32): « Nu ravniti la ceea ce Allah a daruit [cu harul Sau] unora dintre voi mai mult decat altora. Barbatii vor avea parte de ceea ce au agonisit si femeile vor avea parte de ceea ce au agonisit. Deci rugati-va lui
Allah pentru harul Sau, caci Allah pe toate le stie.”
Exista asemanari intre Islam si crestinism si atunci cind se face referire la gradele de afinitate si consangvinitate care interzic casatoria
Biblia, Levitic, 18 :6 – 18
« 6. Nimeni sa nu se apropie de nici o ruda dupa trup, cu gandul ca sa-i descopere goliciunea. Eu sunt Domnul!
7. Goliciunea tatalui tau si goliciunea mamei tale sa n-o descoperi! Ca este mama ta, sa nu-i descoperi goliciunea ei.
8. Goliciunea femeii tatalui tau sa n-o descoperi, ca este goliciunea tatalui tau!
9. Goliciunea surorii tale, goliciunea fiicei tatalui tau sau a fiicei mamei tale, care s-a nascut in casa sau afara din casa, sa n-o descoperi!
10. Goliciunea fiicei fiului tau sau a fiicei fiicei tale sa n-o descoperi, caci goliciunea ta este!
11. Goliciunea fiicei femeii tatalui tau; care s-a nascut din tatal tau, sa n-o descoperi, ca sora iti este dupa tata!
12. Goliciunea surorii tatalui tau sa n-o descoperi, ca este de un sange cu tatal tau!
13. Goliciunea surorii mamei tale sa n-o descoperi, ca este de un sange cu mama ta!
14. Goliciunea fratelui tatalui tau sa n-o descoperi si de femeia lui sa nu te apropii, ca sunt unchiul si matusa ta!
15. Goliciunea nurorii tale sa n-o descoperi, ca ea este femeia fiului tau; sa nu-i descoperi goliciunea!
16. Goliciunea femeii fratelui tau sa n-o descoperi, ca este goliciunea fratelui tau.
17. Goliciunea unei femei si a fiicei ei sa nu descoperi; pe fiica fiului ei si pe fiica fiicei ei sa nu le iei, ca sa le descoperi goliciunea; aceasta este nelegiuire, ca sunt rude de sange cu ea!
18. Sa nu iei concubina pe sora femeii tale, ca sa descoperi rusinea ei in vremea ei, vie fiind ea. »
Qu’ran Surat An-Nisa ayat 22-24 (4 :22 – 24):
22. „Nu va însurati cu muierile cu care au fost însurati parintii vostri - doar daca s-au petrecut mai înainte - caci aceasta este o josnicie si un pacat cumplit! Si ce cale rea este aceasta [casatorie]!”
23. „Va sunt oprite [pentru casatorie] mamele voastre, fiicele voastre,
surorile voastre, matusile voastre dupa tata, matusile voastre dupa
mama, fiicele fratelui, fiicele surorii, doicile voastre care v-au alaptat,
surorile voastre dupa doica, mamele nevestelor voastre, fiicele vitrege
de la muierile voastre, la care ati intrat - dar daca nu ati intrat înca
la ele, atunci nu este pacat pentru voi - nevestele fiilor vostri din
madularele voastre, precum si doua surori deodata, doar daca s-a
petrecut mai înainte - caci Allah este Iertator, Îndurator [Ghafur,
Rahim”
24. [Asemenea, va este oprit sa luati] femeile casatorite, afara de acelea
care se afla sub stapanirea dreptei voastre.(25) Aceasta este porunca
lui Allah pentru voi! Si va este îngaduit în afara de acestea, sa
cautati [de sotii], dupa averile voastre, prin casatorie, fara sa preacurviti.
Iar acelora cu care va bucurati, [casatorindu-va cu ele], dati-le
zestrea lor, ca o datorie. Si nu este nici un pacat pentru voi, daca ati
încheiat un legamant între voi, dupa stabilirea zestrei, caci Allah este
Atoatestiutor, Întelept [‘Alim, Hakim].
Asemanari prin prisma unor concepte de baza
Islamul este clar o religie monoteista, si crestinismul este considerat ca fiind o religie monoteista.
In Islam Allah Subhan Wa Ta’ala este recunoscut drept creator, la fel si in crestinism.
In ambele religii se considera ca Allah este omnipotent, omniscient si omniprezent, fiind si transcendent in acelasi timp.
In ambele religii relatia dintre Allah si supusii sai este cea dintre stapin si rob. Si in Islam si in crestinism intilnim pacturi intre Allah si oameni.
Escatologii asemanatoare – in ambele religii se considera ca va veni o zi in care lumea se va sfirsi, insa nimeni in afara de Alah nu stie aceasta zi.
Alte diferente intre Islam si crestinism
Musulmanii nu cred in trinitate, spre deosebire de crestini.
In Islam, Allah are o infinitate de nume sau atribute prin care ni se descriu diverse aspecte legate de divinitate, de la infatisare (de exemplu numele Jamal) pina la autoritatea, maretie (numele Jalal). In crestinism se incearca sublinierea unor aspecte frumoase care tin de divinintate (de exemplu, Dumnezeu este iubire).
In Islam, Isa (Pacea fie asupra lui) este Profet si rob al lui Allah, ca si Profetul Muhammed Salla Allahu aleihi wa salam. In crestinism Iisus (Pacea fie asupra lui) este considerat membru al trinitatii, fiind privit astfel ca fiind Dumnezeu insusi.
Referitor la crucificarea lui Iisus (Pacea fie supra lui), putem rezuma in citeva cuvinte ceea ce ne spune Qu’ran-ul: Isus(Pacea fie supra lui) nu a fost nici crucificat nici ucis de evrei, ci au existat o serie de circumstante care au produs aceasta impresie. Profetul Isa (Pacea fie asupra lui) a fost ridicat la ceruri de Allah Subhan Wa Ta’ala (Qu’ran 1:157, 158; 3:55; 4:157). Crestinii considera ca Iisus (Pacea fie asupra lui) a fost crucificat si a reinviat a treia zi, mintuindu-i astfel pe crestini de pacatele lor.
In ceea ce priveste escatologia, gasim o mare diferenta: potrivit Qu’ran-ului si Sunnei, la sfirsitul lumii, in ultima zi, va avea loc judecata, si fiecare om care a trait pe fata pamintului, incepind cu Adam si Eva, va fi judecat. Destinatia finala va fi fie Paradisul, fie Iadul, in functie de modul de viata ales de fiecare. Majoritatea crestinilor considera ca judecata are loc imediat dupa moarte, iar in Ziua Judecatii vor fi judecati doar cei care nu au murit inca si traiesc pe pamint in acel moment.
Pentru musulmani iadul este un loc de purificare si ‚rezidenta’ in acest loc este permanenta. Paradisul este o rasplata care va dura pentru totdeauna, iar iadul pedeapsa perpetua. Pentru a raspunde la intrebarea referitoare la eternitatea iadului pentru necredinciosi, trebuie prezentate parerile a doua grupuri:
1) majoritatea musulmanilor sint de parere ca Allah poate ierta ORICE pacat, in afara de cel de a-i aduce asociati lui Allah (Qu’ran – 4:48; 4:116): „Allah nu iarta sa I se faca vreun partas. Afara de aceasta, El iarta cui voieste. Iar acela care pune în rand cu Allah un partas, nascoceste un mare pacat!” Allah nu iarta sa I se faca semeni, dar iarta orice, în afara de aceasta, celui care voieste El. Acela care îi face lui Allah semeni, acela s-a ratacit departe!
2) altii sint de parere ca Allah poate ierta orice pacat, in nesfirsita sa bunatate (Surat Hud aya107 - Qu’ran 11:107): „În veci vor salaslui în el(181), cat vor dainui cerurile si pamantul, doar daca Domnul tau va voi altfel, caci Domnul tau face tot ceea ce El voieste.”
Crestinii sint de parere ca numai crestinii pot accede la Rai.
Pacatul originar
In Islam se considera ca intreaga umanitate se naste in stare pura, si fiecare este responsabil doar pentru propriile pacate.
Crestinii cred in existenta ‚pacatului originar’ (intreaga umanitate e considerata responsabila pentru pacatele lui Adam si ale Evei), care poate fi inlaturat numai prin botezul sacru in numele lui Iisus (Pacea fie asupra lui).
Originea Cartii Sfinte
Qu’ran Kareem a fost revelat prin intermediul celei mai inalte forme de revelatie, cuvintele acestei Carti Sfinte provenind de la Insusi Allah Subhan Wa ‚Ta’ala, prin ingerul Jibraeel catre Profetul Mohammed Salal Allahu aleihi wa salam. De aceea este perfect si nu exista nici o eroare in mesajul transmis de acesta. Qu’ran Kareem a fost revelat timp de 23 de ani.
Crestinii considera ca autorii scripturilor au scris sub influenta inspiratiei divine (‚afflatus’ – acest cuvint provine din limba latina si semnifica ‚vint divin’). Deci se considera ca, de exemplu, Evanghelia dupa Marcu, scrisa in mod clar de apostolul Marcu, sau ca scrisrile apostolului Pavel reprezinta „cuvintul lui Dumnezeu”.
Qu’ran-ul exista si in ziua de azi in exact aceeasi forma in care a fost revelat profetului Muhammed Salla Allahu alehi wa salam, in timp ce evangheliile crestine au fost supuse unor numeroase modificari in urma unuor consilii si intruniri care au standardizat credinta crestina si au retras statutul de scripturi ale unor evenghelii, trecindu-le in categoria celor apocrife.
Sursa primordiala a legilor islamice este reprezentata de Qu’ran kareem, acesta fiind completat de colectia de ahadith autentice si saheeh ca lant narativ. Nici un hadith nu contrazice Qu’ran-ul.
Sursa canoanelor crestine este scriptura, careia i se adauga diversele interpretari asupra acesteia.
Statutul Profetilor
In Islam, toti profetii, incepind de la Adam, sint considerati a fi persoane avansate din punct de vedere al cunoasterii spirituale, fiind in acelasi timp puri si fara de pacat. Profetii au fost trimisi de Allah pentru a ghida omenirea si pentru a o instrui. Profetul Muhammed Salla Allahu aleihi wa salam este ultimul dintre Profeti.
In crestinism, profetii nu au acelasi statut ca si in Islam, ba dimpotriva.
CODUL MORAL
Islamul nu face o demarcatie intre lege si moralitate. Ceea ce este legal, este si moral, respectiv ceea ce e imoral este ilegal. In consecinta, potrivit legii islamice, totul va fi guvernat, in mod automat, de moralitate, iar valorile morale nu pot fi modificate pe masura ce trece timpul si societatea evolueaza.
In crestinism legea seculara/laica este de cele mai multe ori diferita de moralitate. De exemplu, avortul este considerat legal de catre guvernele multor tari crestine, fara a se face diferenta daca avortul e necesar pentru a salva viata mamei, fiind chiar un ‚mijloc de contraceptie’ in multe tari.
ALIMENTATIA
Musulmanii, ca si evreii, nu consuma carne de porc. Crestinilor le era interzis acest lucru, potrivit Vechiului Testament, insa acum ei sint de parere ca le este permis, deoarece interdictia din Vechiul Testament a fost abolita.
De asemenea, in Islam sint complet interzise alcoolul si intoxicarea organismului prin ingerarea unor substante nocive, in timp ce in crestinism alcoolul este tolerat, cu conditia de a nu se ajunge la intoxicare.
Mediul social
La musulmani este descurajata imixtiunea barbatilor si femeilor care nu sint rude, in timp ce in crestinism aceasta valoare s-a pierdut, desi era o regula pe vremuri.
DIFERENTE DOCTRINARE
Musulmanii nu cred in separarea puterii religioase de cea statala, adica in laicizare. Totusi este permisa separarea functiilor politice de cele religioase, astfel incit acestea sa fie preluate de indivizi diferiti, dar politica va fi in continuare subordonata religiei.
Spre deosebire de aceasta stare de fapt din lumea musulmana, aproape toate tarile crestine au guverne laice.
O alta diferenta este reprezentata de faptul ca in Islam practicile si ritualurile zilnice sint clare si detaliate (de exemplu ritualul purificarii inainte de rugaciune, detaliile despre oferirea Zakat-ului etc.). Astfel de informatii ce se gasesc si se respecta in Islam lipsesc in crestinism.
Rugaciunea este specifica, fiind la fel indiferent in ce tara traiesc musulmanii. In crestinism, in afara de citeva rugaciuni foarte des intinite, cum ar fi ‚Tatal nostru’, restul rugaciunilor reprezinta doar o conversatie improvizata cu Dumnezeu.
In Islam actiunile se clasifica in 7aram, 7alah, fard, Sunnah etc. In crestinism nu intilnim o astfel de clasificare.
In Islam anumite momente din viata, cum ar fi nasterea unui copil sau inmormintarile, donatiile etc. sint supuse unor reguli specifice si comune, indiferent de tara in care rezida musulmanii. In crestinism traditia locala si-a pus amprenta asupra acestora si nu mai exista o unitate, desi unele sint efectuate in cadrul unor slujbe religioase, cum ar fi botezul, impartasania etc.
In Islam nu exista o ierarhie religioasa. De asemena, nu exista monahism, iar liderii religiosi nu sint obligati sa ramina celibatari. In crestinism, in anumite culte exista monahism, iar preotii catolici trebuie sa ramina celibatari.
O alta diferenta foarte importanta se refera la faptul ca musulmanilor le este interzis sa exercite presiuni, directe sau indirecte, asupra vreunei persoane pentru a o converti la Islam. Eforturile care converg in aceasta directie trebuie sa fie facute doar prin simpla expunere a religiei, fara sa includa vreun tip de presiune. Din Qu’ran Kareem rezulta foarte clar faptul ca datoria profetilor si a musulmanilor se rezuma la transmiterea mesajului lui Allah.
In crestinism exista obligatia de a face acte de prozelitism si activitatea misionara este considerata foarte importanta.
Homosexualitatea este interzisa atit in Islam cit si in Crestinism, insa exista culte crestine care oficiaza casatorii intre persoane de acelasi sex, pe temeiul ca acest lucru era interzis doar in Vechiul Testament.
Dobinda (riba) este strict interzisa in Islam. Si in crestinsim era interzisa, insa interdictia s-a pierdut odata cu trecerea timpului.
In Islam doar femeile au voie sa poarte aur, in timp ce in cultele crestine atit barbatii cit si femeile au aceasta permisiune.