Viata, Lupta, Opera si Influenta Sheikhului Al-Islam Ibn Taymiyyah
Referinte: 'Dawah Shaikhul-Islam Ibn Taymiyyah wa-Athruha fi al-Harakat al-Islamiyyah al-Mu'asirah' by Salahud-Din Maqbool Ahmad, Note de Dr. Abdullah al-Farsi (hafidhahullah) si Articol despre biografia Shaikhului al-Islam Ibn Taymiyyah de Abu Sufyan Farid Ibn Abdulwahid Ibn Haibatan, Aisha bint Muhammad si Abu Rumaysah (Allah sa-i rasplateasca pe toti)
"Aceasta Ilm (Deen) va fii purtata de catre cei demni de incredere din fiecare generatie. Negand din ea alteratiile (tahreef) celor care trec dincolo de limite, falsele supozitii ale mincinosilor si falsele interpretari (ta'weel) ale ignorantilor."
[Reported by al-Bayhaqee and authenticated by Shaikh al-Albanee in Mishkat (no. 248)]
"Allah va ridica din aceasta comunitate la sfarsitul fiecarei sute de ani, unul care sa reinvie religia Sa."
[Abu Dawood (3/4278), al-Hakim, at-Tabaranee in al-Ausat. Autentificat de al-Albanee in as-Saheehah (2/150)]
Istoria islamica a fost martora unnui numar mare de invatati, reformatori si chematori la calea lui Allah; aceia care pasesc pe urmele pasilor salafilor-salih, (ai piosilor predecesori), in credinta si in actiune, in chemarea la Allah si in stabilirea prioritatilor in viata; in curaj, in pericole, in lupta si in a-si devota vietile, din toata inima, lucrurilor care aduc beneficiu in Viata cea vesnica. Printre aceste remarcabile perosnalitati de exceptie, se numara al-Allama,al-Imam, Sheikhul-Islam Ahmad Ibn Taymiyyah - a carui memorie impodobeste paginile Istoriei Islamice cu implinirea ei prepetuua si influenta ei exceptionala.
Ibn Taymiyyah a fost un invatat de exceptie, care stapanea multe dintre domeniile stiintei Islamice si a trait intr-o perioada de mari schimbari politice, sociale,si religioase. La acea data Natiunea Muslmana facea fata multor amenintari; din afara si din interior - iar cele mai importante erau:
1. Invazia cruciatilor dinspre apus.
2. Tradarea Fatimizilor in alianta lor cu cruciatii impotriva Statului Islamic.
3 Opresiunea tatarilor dinspre rasarit, masacrele si distructivitatea lor, fara sens.
4. Coruptia regilor si a stapanitorilor, si distantarea lor de Islam
5. Raspandirea urmarii orbesti a unor Madhhab care cauza o adanca diviziune, in secte.
6. Raspandirea credintelor eretice si vrajitoriei intre musulmani datorata eforturilor oamenilor inovatiilor si dorintelor, dintre shiiah, rafidah, sufi si baatini.
In aceste timpuri de suferinta, Allah a prescris pentru Ibn Taymiyyah sa infrunte aceste provocari si sa apere Credinta Pura impotriva valului de conceptii gresite, deviatii, inovatii si erezii.
Familia si copilaria, profesori si studenti
Ibn Taymiyyah s-a nascut in Harran (un oras vechi intre Sham si Iraq) ,pe 10 Rabi al-Awwal 661 Hijrah. Familia sa era renumita prin stiinta si excelenta. Implinind varsta de 6 ani, familia sa se refugiaza in Damasc, sub amenintarea invaziei mongolilor in orasul sau natal. In Damasc, tatal sau, Shahabud-Din Abu al-Mahasin Abd al-Halim devine cunoscut ca un respectabil invatat, iar mai tarziu devine profesor de Hadith la Marea Moschee Ummayyad.
Educatia si profesorii
De la o varsta frageda, Ibn Taymiyyah era cunoscut pentru memoria sa, si capacitatea sa de intelegere si observatie - calitati care mai tarziu vor cauza actiuni in viata sa , cum ar fi predarea, comandarea binelui, interzicerea raului, scrierea de carti si respingerea inovatorilor. El memora Qur'anul si studie Hadith cu tatal sau, specialist in domeniu. El a invatat legislatia shari'ah, jurisprudenta si a studiat sistemul legislativ Hanbali, sub supravegherea tatalui sau. Avea o inclinatie deosebita pentru Tafsir al Qur'an asa cum el insusi mentioneaza: "Cateodata citeam mai mult de o suta de comentarii ale aceluiasi verset din Qur'an. Dupa ce aprofundam acele pagini, il rugam pe Allah sa ma lumineze asupra intelesului adevarat al acelui verset. Ma rugam lui Allah, in acele momente: "Tu esti Invatatorul Cel Preainalt al lui Adam si al lui Ibrahim. Daruieste-ma cu intelegerea esentei acestui verset."[al-Uqood ad-Durriyah (p. 24)]
In plus, Ibn Taymiyyah, a studiat stiintele seculare ale acelei vremi, ca istorie, caligrafie, matematica, astronomie, medicina, dialect, logica, filozofie, si diferite secte islamice. Aceste acumulari intelectuale de inceput, au contribuit in mare masura la viitorele sale predici si scrieri. Orice subiect pe care IbnTaymiyaah il alegea si scria despre el, lasa cititorului impresia ca acesta constituia obiectiul specializarii sale..Numarul total de profesori de la care el si-a luat cunostintele intrece doua sute, incluzand si femei.
Ibn Taymiyyah a inceput sa dea verdincte juridice la varsta de nouasprezece ani, si dupa moartea tatalui sau, isi asuma si respecta pozitia de profesor, detinuta de acesta, in Dar al Hadeeth as-Sukriyyah, la varsta de 22 de ani.
Kamalud-Din al-Zamalkaani (decedat in 727), cu care Shaikhul-Islam avu o serie de dezbateri, spunea, recunoscandu-i meritele:
" Oricand, Shaikhul-Islam era intrebat , orice intrebare, din orice domeniu, el raspundea intr-un fel care convingea audienta ca el nu avea alte cunostinte decat cele din domeniul respectiv, si ii atribuia autoritatea suprema in acel domeniu. Invatati apartinand diferitelor grupari, ascultau discursurile sale si fiecare dintre ei invata ceva ce nu cunoscuse inainte. Nu se intampla niciodata ca dezbaterile sale sa ajunga la un punct la care discutia sa se opreasca. Oricare ar fi fost subiectul, despre care el vorbea, religios sau nu, el intrecea toate autoritatile in acel domeniu..." [din cartea 'Dawah Shaikhul-Islam Ibn Taymiyyah wa-Athruha fi al-Harakat al-Islamiyyah al-Mu'asirah' de Salahud-Din Maqbool Ahmad]
Studenti
Shaikhul-Islam a avut multi studenti in mod direct si multi au fost influentati de invataturile sale. El a hranit o generatie puternica si educata care l-a insotit la bine ca si la suferinta, fie in lupta, impotriva tatarilor, fie in actiuni care propagau invatatura religioasa corecta, cum ar fi autorizarea cartilor benefice, dand verdicte , comandand binele si interzicand raul. Dintre cei mai renumiti studenti, fac parte:
Ibn Qayyim al-Jawziyyah, Muhammad Ibn Abee Bakr (decedat in 751 Hijrah), un student foarte apropiat de Shaikhul-Islam, care a scris carti monumentale ca Madarij as-Salikeen, Zaad al-M'aad, A'laam al-Mu'aqqieen, si altele. Hafidh Ibn Hajr al-Asqalani (decedat in 852) autorul cartii Fath al-Baree spunea: "Daca nu ar fi existat nici o alta virtute la Shaikhul-Islam Ibn Taymiyyah, in afara de faimosul sau student Shaikh Shams ad-Deen Ibn Qayyim al-Jawziyyah , autorul cartilor benefice, din care au tras foloase prieteni si oponenti ai sai - si ar fi fost deajuns, pentru a-i fi stabilit un statut nobil.." [Ar-Radd al-Waafir (pg. 231)]
Ibn Katheer, Imad al-Din Ismaa'eel (decedat in 774 Hijrah), considerat unul dintre cei mai mari istorici si autorul renumitei carti al-Bidayah wan-Nihayah, si al celui mai faimos Tafseer al Qur'an , Tafseer Ibn Katheer.
Adh-Dhahabee, Muhammad Ibn Ahmad, (decedat in748 Hijrah ) care era un specialist in stiintele hadithului si un mare istoric El a autorizat aproape o suta de lucrari, unele dintre ele cu un volum considerabil, cum ar fi cele douazeci si trei de volume Siyar a`lam an-nubula (Vietile Figurilor Nobile); cele treizeci si sase de volume Tareekh al-Islam al-kabir (Marea Istorie a Islamului).
Inteligenta, Vastitatea si Angajamentul in Cunoastere
Al-Hafidh Ibn Katheer spunea despre Ibn Taymiyyah: " Rareori se intampla ca el sa auda ceva si sa nu memoreze, si se ocupa cu stiintele. Era inteligent, implica mult memoria si astfel, deveni un Imam in Tafsir si ceea ce tine de acesta. El avea cunostinte vaste in Fiqh, se spunea ca avea mai multe cunostinte de Fiqh ale fiecarei madhhab, decat aderentii insisi ai acelor madhhab, in timpul lui si si alte timpuri. Era deplin constient de diferitele opinii ale invatatilor. El era un invatat in Usul, ramurile religiei, gramatica si limbi si alte stiinte. Nu era niciodata infrant si nici un nobil invatat nu vorbea cu el intr-o stiinta specifica, fara sa creada ca Ibn Taymiyyah era specialist in acea stiinta si fara a-l gasi deosebit de versat si perfectionat in ea...Cat despre Hadith, el era un purtator al stindardului sau, un Hafidh in Hadith si capabil a distinge pe cel slab de cel puternic, pe deplin familiarizat cu naratorii si fiind un expert in aceasta..." [vezi: Bidayah wan-Nihayah (14/157)]
Al-Hafidh Badr ad-Deen al-Aynee al-Hanafee spunea: "El este Imamul, nobilul, invatatorul, piosul, purul, devotatul, expertul in cele doua stiinte Hadith si Tafsir, in Fiqh si cele doua fundamente ( Cartea cea Sfanta si Sunnah) plin de hotarare si precizie. El este sabia taioasa impotriva inovatorilor, autoritatea care stabileste chestiunile de religie ,cel care comanda binele si interzice raul. El se dedica mult pomenirii lui Allah, postului, Rugaciunii si adorarii." [Ar-Radd al-Waafir, (pg. 159)]
Al-Hafidh al-Bazzaar spunea: "Nu l-am auzit mentionand nici una dintre placerile si atractiile acestei lumi , el nu se afunda in conversatii lumesti si nu s-a rugat niciodata pentru mijloacele sale de existenta. Ci si-a indreptat atentia si conversatia spre cautarea Vietii de Apoi si a ceea ce l-ar putea aduce mai aproape de Allah." [Al-A'laam al-Uliyyah (pg.52) de al-Bazzaar]
Popularitatea
Stiinta cuprinzatoare a Sheikhului Ibn Taymiyyah, si puterea argumentelor sale, castiga pentru el respectul invatatilor, ca si pe cel al populatiei. Oricand tinea o prelegere, sustinea un discurs, dadea un verdict, scria o scrisoare, sau autoriza o carte in orice domeniu, el arata un nivel de stiinta care depasea cu mult pe al invatatilor vremii aceleia. Acesta era motivul pentru care Ibn Taymiyyah deveni un punct de referinta intre oameni, si multe dintre scrierile sale, sant de fapt, raspunsuri la cerintele oamenilor de pretutindeni.
Al-Aqeedah al-Wasitiyyah era raspunsul pentru Qadi Radiuddin al-Wasiti ash-Shafiee, care il rugase pe Shaikh sa scrie Aqeedah cea mai buna pentru el si familia sa.[Majmoo al-Fatawa Shaikhul-Islam (3/129)]
Ar-Risaalah al-Hamawiyyah era pentru oamenii din Hamat. [Majmoo al-Fatawa Shaikhul-Islam (5/5)]
As-Safdiyyah era un raspuns la o scrisoare din orasul Safad in Palestina
Al-Marakishiyyah pentru oamenii din Maroc si
Al-Balbakiyah pentru oamenii din Balbak.
Dragostea si respectul pe care Sheikhul-Islam o primea de la oameni era datorata eforturilor sale in ceea ce era avantajos pentru ei. Ibn Rajab spunea: "Invatatii si dreptii, soldatii si stapanitorii, negustorii si oamenii de rand il iubeau pentru ca depunea eforturi zi si noapte, prin cuvinte si prin fapte, in beneficiul lor." [Shadharat adh-Dhaha, (6/47)]
Printre realizarile sale renumite in acest domeniu a fost salvarea populatiei din Damasc de atacul tatarilor , a caror caracteristica era a dezlantui masacre si distrugeri asupra orasului captivat, ucigand fara deosebire, femei, copii si batrani.
La un moment dat, Ibn Taymiyyah era in relatii bune cu stapanitorii, si el ii indemna la instaurarea binelui si interzicerea raului in societate. Un exemplu pentru aceasta a fost atunci cand coruptia incepuse a se raspandi si a deveni influenta chiar si in abolirea pedepsei capitale in anul 712 Hijra. Un decret oficial a fost trimis la Damasc , de catre Sultan, mentionand ca nimeni sa nu primeasca un post prin mita sau coruptie si ca ucigasul trebuie pedepsit conform legii Shari'ah; acest decret a fost dat la indemnul si prin interventia lui Ibn Taymiyyah. [vezi al-Bidayah wan-Nihayah (14/66)]
(va urma, inshaAllah)
Referinte: 'Dawah Shaikhul-Islam Ibn Taymiyyah wa-Athruha fi al-Harakat al-Islamiyyah al-Mu'asirah' by Salahud-Din Maqbool Ahmad, Note de Dr. Abdullah al-Farsi (hafidhahullah) si Articol despre biografia Shaikhului al-Islam Ibn Taymiyyah de Abu Sufyan Farid Ibn Abdulwahid Ibn Haibatan, Aisha bint Muhammad si Abu Rumaysah (Allah sa-i rasplateasca pe toti)
"Aceasta Ilm (Deen) va fii purtata de catre cei demni de incredere din fiecare generatie. Negand din ea alteratiile (tahreef) celor care trec dincolo de limite, falsele supozitii ale mincinosilor si falsele interpretari (ta'weel) ale ignorantilor."
[Reported by al-Bayhaqee and authenticated by Shaikh al-Albanee in Mishkat (no. 248)]
"Allah va ridica din aceasta comunitate la sfarsitul fiecarei sute de ani, unul care sa reinvie religia Sa."
[Abu Dawood (3/4278), al-Hakim, at-Tabaranee in al-Ausat. Autentificat de al-Albanee in as-Saheehah (2/150)]
Istoria islamica a fost martora unnui numar mare de invatati, reformatori si chematori la calea lui Allah; aceia care pasesc pe urmele pasilor salafilor-salih, (ai piosilor predecesori), in credinta si in actiune, in chemarea la Allah si in stabilirea prioritatilor in viata; in curaj, in pericole, in lupta si in a-si devota vietile, din toata inima, lucrurilor care aduc beneficiu in Viata cea vesnica. Printre aceste remarcabile perosnalitati de exceptie, se numara al-Allama,al-Imam, Sheikhul-Islam Ahmad Ibn Taymiyyah - a carui memorie impodobeste paginile Istoriei Islamice cu implinirea ei prepetuua si influenta ei exceptionala.
Ibn Taymiyyah a fost un invatat de exceptie, care stapanea multe dintre domeniile stiintei Islamice si a trait intr-o perioada de mari schimbari politice, sociale,si religioase. La acea data Natiunea Muslmana facea fata multor amenintari; din afara si din interior - iar cele mai importante erau:
1. Invazia cruciatilor dinspre apus.
2. Tradarea Fatimizilor in alianta lor cu cruciatii impotriva Statului Islamic.
3 Opresiunea tatarilor dinspre rasarit, masacrele si distructivitatea lor, fara sens.
4. Coruptia regilor si a stapanitorilor, si distantarea lor de Islam
5. Raspandirea urmarii orbesti a unor Madhhab care cauza o adanca diviziune, in secte.
6. Raspandirea credintelor eretice si vrajitoriei intre musulmani datorata eforturilor oamenilor inovatiilor si dorintelor, dintre shiiah, rafidah, sufi si baatini.
In aceste timpuri de suferinta, Allah a prescris pentru Ibn Taymiyyah sa infrunte aceste provocari si sa apere Credinta Pura impotriva valului de conceptii gresite, deviatii, inovatii si erezii.
Familia si copilaria, profesori si studenti
Ibn Taymiyyah s-a nascut in Harran (un oras vechi intre Sham si Iraq) ,pe 10 Rabi al-Awwal 661 Hijrah. Familia sa era renumita prin stiinta si excelenta. Implinind varsta de 6 ani, familia sa se refugiaza in Damasc, sub amenintarea invaziei mongolilor in orasul sau natal. In Damasc, tatal sau, Shahabud-Din Abu al-Mahasin Abd al-Halim devine cunoscut ca un respectabil invatat, iar mai tarziu devine profesor de Hadith la Marea Moschee Ummayyad.
Educatia si profesorii
De la o varsta frageda, Ibn Taymiyyah era cunoscut pentru memoria sa, si capacitatea sa de intelegere si observatie - calitati care mai tarziu vor cauza actiuni in viata sa , cum ar fi predarea, comandarea binelui, interzicerea raului, scrierea de carti si respingerea inovatorilor. El memora Qur'anul si studie Hadith cu tatal sau, specialist in domeniu. El a invatat legislatia shari'ah, jurisprudenta si a studiat sistemul legislativ Hanbali, sub supravegherea tatalui sau. Avea o inclinatie deosebita pentru Tafsir al Qur'an asa cum el insusi mentioneaza: "Cateodata citeam mai mult de o suta de comentarii ale aceluiasi verset din Qur'an. Dupa ce aprofundam acele pagini, il rugam pe Allah sa ma lumineze asupra intelesului adevarat al acelui verset. Ma rugam lui Allah, in acele momente: "Tu esti Invatatorul Cel Preainalt al lui Adam si al lui Ibrahim. Daruieste-ma cu intelegerea esentei acestui verset."[al-Uqood ad-Durriyah (p. 24)]
In plus, Ibn Taymiyyah, a studiat stiintele seculare ale acelei vremi, ca istorie, caligrafie, matematica, astronomie, medicina, dialect, logica, filozofie, si diferite secte islamice. Aceste acumulari intelectuale de inceput, au contribuit in mare masura la viitorele sale predici si scrieri. Orice subiect pe care IbnTaymiyaah il alegea si scria despre el, lasa cititorului impresia ca acesta constituia obiectiul specializarii sale..Numarul total de profesori de la care el si-a luat cunostintele intrece doua sute, incluzand si femei.
Ibn Taymiyyah a inceput sa dea verdincte juridice la varsta de nouasprezece ani, si dupa moartea tatalui sau, isi asuma si respecta pozitia de profesor, detinuta de acesta, in Dar al Hadeeth as-Sukriyyah, la varsta de 22 de ani.
Kamalud-Din al-Zamalkaani (decedat in 727), cu care Shaikhul-Islam avu o serie de dezbateri, spunea, recunoscandu-i meritele:
" Oricand, Shaikhul-Islam era intrebat , orice intrebare, din orice domeniu, el raspundea intr-un fel care convingea audienta ca el nu avea alte cunostinte decat cele din domeniul respectiv, si ii atribuia autoritatea suprema in acel domeniu. Invatati apartinand diferitelor grupari, ascultau discursurile sale si fiecare dintre ei invata ceva ce nu cunoscuse inainte. Nu se intampla niciodata ca dezbaterile sale sa ajunga la un punct la care discutia sa se opreasca. Oricare ar fi fost subiectul, despre care el vorbea, religios sau nu, el intrecea toate autoritatile in acel domeniu..." [din cartea 'Dawah Shaikhul-Islam Ibn Taymiyyah wa-Athruha fi al-Harakat al-Islamiyyah al-Mu'asirah' de Salahud-Din Maqbool Ahmad]
Studenti
Shaikhul-Islam a avut multi studenti in mod direct si multi au fost influentati de invataturile sale. El a hranit o generatie puternica si educata care l-a insotit la bine ca si la suferinta, fie in lupta, impotriva tatarilor, fie in actiuni care propagau invatatura religioasa corecta, cum ar fi autorizarea cartilor benefice, dand verdicte , comandand binele si interzicand raul. Dintre cei mai renumiti studenti, fac parte:
Ibn Qayyim al-Jawziyyah, Muhammad Ibn Abee Bakr (decedat in 751 Hijrah), un student foarte apropiat de Shaikhul-Islam, care a scris carti monumentale ca Madarij as-Salikeen, Zaad al-M'aad, A'laam al-Mu'aqqieen, si altele. Hafidh Ibn Hajr al-Asqalani (decedat in 852) autorul cartii Fath al-Baree spunea: "Daca nu ar fi existat nici o alta virtute la Shaikhul-Islam Ibn Taymiyyah, in afara de faimosul sau student Shaikh Shams ad-Deen Ibn Qayyim al-Jawziyyah , autorul cartilor benefice, din care au tras foloase prieteni si oponenti ai sai - si ar fi fost deajuns, pentru a-i fi stabilit un statut nobil.." [Ar-Radd al-Waafir (pg. 231)]
Ibn Katheer, Imad al-Din Ismaa'eel (decedat in 774 Hijrah), considerat unul dintre cei mai mari istorici si autorul renumitei carti al-Bidayah wan-Nihayah, si al celui mai faimos Tafseer al Qur'an , Tafseer Ibn Katheer.
Adh-Dhahabee, Muhammad Ibn Ahmad, (decedat in748 Hijrah ) care era un specialist in stiintele hadithului si un mare istoric El a autorizat aproape o suta de lucrari, unele dintre ele cu un volum considerabil, cum ar fi cele douazeci si trei de volume Siyar a`lam an-nubula (Vietile Figurilor Nobile); cele treizeci si sase de volume Tareekh al-Islam al-kabir (Marea Istorie a Islamului).
Inteligenta, Vastitatea si Angajamentul in Cunoastere
Al-Hafidh Ibn Katheer spunea despre Ibn Taymiyyah: " Rareori se intampla ca el sa auda ceva si sa nu memoreze, si se ocupa cu stiintele. Era inteligent, implica mult memoria si astfel, deveni un Imam in Tafsir si ceea ce tine de acesta. El avea cunostinte vaste in Fiqh, se spunea ca avea mai multe cunostinte de Fiqh ale fiecarei madhhab, decat aderentii insisi ai acelor madhhab, in timpul lui si si alte timpuri. Era deplin constient de diferitele opinii ale invatatilor. El era un invatat in Usul, ramurile religiei, gramatica si limbi si alte stiinte. Nu era niciodata infrant si nici un nobil invatat nu vorbea cu el intr-o stiinta specifica, fara sa creada ca Ibn Taymiyyah era specialist in acea stiinta si fara a-l gasi deosebit de versat si perfectionat in ea...Cat despre Hadith, el era un purtator al stindardului sau, un Hafidh in Hadith si capabil a distinge pe cel slab de cel puternic, pe deplin familiarizat cu naratorii si fiind un expert in aceasta..." [vezi: Bidayah wan-Nihayah (14/157)]
Al-Hafidh Badr ad-Deen al-Aynee al-Hanafee spunea: "El este Imamul, nobilul, invatatorul, piosul, purul, devotatul, expertul in cele doua stiinte Hadith si Tafsir, in Fiqh si cele doua fundamente ( Cartea cea Sfanta si Sunnah) plin de hotarare si precizie. El este sabia taioasa impotriva inovatorilor, autoritatea care stabileste chestiunile de religie ,cel care comanda binele si interzice raul. El se dedica mult pomenirii lui Allah, postului, Rugaciunii si adorarii." [Ar-Radd al-Waafir, (pg. 159)]
Al-Hafidh al-Bazzaar spunea: "Nu l-am auzit mentionand nici una dintre placerile si atractiile acestei lumi , el nu se afunda in conversatii lumesti si nu s-a rugat niciodata pentru mijloacele sale de existenta. Ci si-a indreptat atentia si conversatia spre cautarea Vietii de Apoi si a ceea ce l-ar putea aduce mai aproape de Allah." [Al-A'laam al-Uliyyah (pg.52) de al-Bazzaar]
Popularitatea
Stiinta cuprinzatoare a Sheikhului Ibn Taymiyyah, si puterea argumentelor sale, castiga pentru el respectul invatatilor, ca si pe cel al populatiei. Oricand tinea o prelegere, sustinea un discurs, dadea un verdict, scria o scrisoare, sau autoriza o carte in orice domeniu, el arata un nivel de stiinta care depasea cu mult pe al invatatilor vremii aceleia. Acesta era motivul pentru care Ibn Taymiyyah deveni un punct de referinta intre oameni, si multe dintre scrierile sale, sant de fapt, raspunsuri la cerintele oamenilor de pretutindeni.
Al-Aqeedah al-Wasitiyyah era raspunsul pentru Qadi Radiuddin al-Wasiti ash-Shafiee, care il rugase pe Shaikh sa scrie Aqeedah cea mai buna pentru el si familia sa.[Majmoo al-Fatawa Shaikhul-Islam (3/129)]
Ar-Risaalah al-Hamawiyyah era pentru oamenii din Hamat. [Majmoo al-Fatawa Shaikhul-Islam (5/5)]
As-Safdiyyah era un raspuns la o scrisoare din orasul Safad in Palestina
Al-Marakishiyyah pentru oamenii din Maroc si
Al-Balbakiyah pentru oamenii din Balbak.
Dragostea si respectul pe care Sheikhul-Islam o primea de la oameni era datorata eforturilor sale in ceea ce era avantajos pentru ei. Ibn Rajab spunea: "Invatatii si dreptii, soldatii si stapanitorii, negustorii si oamenii de rand il iubeau pentru ca depunea eforturi zi si noapte, prin cuvinte si prin fapte, in beneficiul lor." [Shadharat adh-Dhaha, (6/47)]
Printre realizarile sale renumite in acest domeniu a fost salvarea populatiei din Damasc de atacul tatarilor , a caror caracteristica era a dezlantui masacre si distrugeri asupra orasului captivat, ucigand fara deosebire, femei, copii si batrani.
La un moment dat, Ibn Taymiyyah era in relatii bune cu stapanitorii, si el ii indemna la instaurarea binelui si interzicerea raului in societate. Un exemplu pentru aceasta a fost atunci cand coruptia incepuse a se raspandi si a deveni influenta chiar si in abolirea pedepsei capitale in anul 712 Hijra. Un decret oficial a fost trimis la Damasc , de catre Sultan, mentionand ca nimeni sa nu primeasca un post prin mita sau coruptie si ca ucigasul trebuie pedepsit conform legii Shari'ah; acest decret a fost dat la indemnul si prin interventia lui Ibn Taymiyyah. [vezi al-Bidayah wan-Nihayah (14/66)]
(va urma, inshaAllah)